Operațiunea Kursk, cum a fost denumită în spațiul public, este o inițiativă a Forțelor Armate ale Ucrainei, unităților de luptă ale rușilor, georgienilor, cecenilor care luptă în Ucraina sub comanda Directoratului de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR). Această inițiativă a început în dimineața zilei de 6 august și continuă până în acest moment.
Obiectivele statuate de comandamentului militar al ucrainenilor nu ne sunt cunoscute. Tăcerea operațională manifestată de forțele ucrainene este un semn distinct față de celelalte operațiuni din trecut cum ar fi contraofensiva din Kherson, contraofensiva Kyiv sau raidurile pe teritoriul Rusiei în Regiunea Belgorod din 2023 și 2024. Până în acest moment nu avem nicio asumare a acestei operațiuni, cu subiect și predicat din partea autorităților ucrainene. Avem parte de insinuări din partea președintelui Zelenskyi, pe care le putem traduce foarte ușor într-o asumare, însă este la latitudinea noastră, a publicului să operăm această decodificare a mesajelor oficiale venite din partea Ucrainei.
Datorită acestui context, analizele făcute de cei interesați de subiect sunt făcute în baza informațiilor venite de la surse rusești. Aproape nicio informație nu a venit din partea ucrainenilor – cu câteva excepții, în aceste șase zile de la începutul Operațiunii. Astfel, aceste informații trebuie coroborate, puse cap la cap, validate nu doar din trei surse, ci din mai multe, supuse testului timpului și abia apoi expuse public, dar și atunci, cu o atenționare privind posibila lipsă de veridicitate a lor.
Chiar dacă nu se cunosc obiectivele inițiale, modul în care s-a desfășurat incursiunea până acum ne poate oferi îndeajuns „material” din care să extragem câteva concluzii preliminare cu privire la ceea ce s-a reușit până acum. Cele mai importante ar fi:
1. Schimbarea narativei internaționale cu privire la războiul din Ucraina
Până în 6 august, de aproape 10 luni, Rusia a fost în ofensivă, având inițiativa militară pe front și reluând inclusiv inițiativa în spațiul informatic. Acest spațiu informatic și controlul fluxului de idei, speranțe și crezuri este important mai ales în formarea opiniilor publicului din vest, din Rusia și din Ucraina. Toate aceste trei populații sunt importante în luarea deciziilor cu privire la război. Vestul (printre care ne numărăm și noi) este esențial pentru susținerea Ucrainei și astfel pentru rezistența sa, opinia din Rusia este importantă pentru stabilitatea politică și militară din Federație – care la rându-i este esențială pentru modul în care Armata rusă se poate desfășura, iar publicul din Ucraina este important pentru efortul de război și rezistența națiunii în fața agresiunii ruse.
Comandantul Forțelor Armate ale Ucrainei, Generalul Olexandr Syrskyi la granița cu Rusia în prima zi a Operațiunii Kursk – sursa x.com/@DefenceU
Răspunsul Vestului a fost observat prin anunțul Statelor Unite de a trimite un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, chiar în ziua a 3a a Operațiunii, iar Ministrul German al Apărării, întrebat fiind cum comentează că „blindatele [panzerele] germane au intrat din nou într-o bătălie la Kursk” a răspuns cu „echipamentele donate de Germania sunt ale Ucrainei și le poate folosi cum consideră mai bine”.
Întreruperea narativei „Rusia va câștiga, indiferent de câți oameni va pierde, nu vedeți că în fiecare zi înaintează câte un pic, câte un pic?” este de o importanță pe care cu greu o pot supra estima. Vorbind personal cu câțiva dintre militarii ucraineni aflați pe front în aceste zile despre impactul acestei Operațiuni, mi-au declarat la unison că are un impact asupra moralului lor, citez „Chiar dacă nu putem sta toată ziua pe Telegram să vedem ce se întâmplă pentru că avem destule de făcut și noi, parcă avem altă energie în corp”. Importanța moralul unei armate a fost de multe ori evidențiat de teoreticieni și practicanți în arta războiului. De la Napoleon, la von Clausewitz, la Generalul american George Marshall, toți susțin că moralul unei armate este de o importanță capitală pentru coeziunea și atingerea obiectivelor. Operațiunea Kursk a adus un plus uriaș pentru moralul trupelor ucrainene.
În același timp a adus un plus de moral în rândurile populației din Ucraina, aceasta fiind din ce în ce mai deziluzionată, obosită și fragmentată în ultima perioadă, după cum arătau câteva studii sociologice de la Kyiv. Operațiunea Kursk a reușit să rezolve temporar și cel puțin o parte din aceste probleme. Criticile care erau din ce în ce mai multe la adresa Șefului de Stat Major, Generalul Syrskyi au încetat subit acum câteva zile și cel mai probabil populația Ucrainei este susține Operațiunea.
2. Panică și haos decizional în Rusia
De partea cealaltă, în Rusia lucrurile stau exact pe dos. Panica generată de informațiile oferite de către bloggerii militari ruși în primele zile pe Telegram s-a extins ca un incendiu de pădure în toate ramurile sociale. Vladimir Putin a convocat o ședință de urgență a Comitetului de Securitate al Rusiei (un fel de CSAT), iar trăirile de pe fața președintelui puteau fi ușor traduse ca fiind expresii ale furiei, deznădejdii, incoerenței. Șeful Armatei de la Moscova, spun surse rusești, Valery Gherasimov și-a pierdut chiar ieri comanda operațiunilor militare de apărare din Kursk.
Vladimir Putin în cadrul ședinței Comitetului de Securitate – sursa: Ria Novosti
Vom vedea cât de mult va fi afectată stabilitatea politică de la Kremlin. Estimez că destul de puțin, însă nu este bine nici să subestimăm capacitatea elitei ruse de a-și devora liderii într-un moment de slăbiciune.
În zona decizională militară se raportează de către sursele rusești informații care par aproape incredibile. Birocrația din sistem și competiția neloială dintre diferitele ramuri ale instituțiilor de forță din Rusia duc la situații ca cea în care un convoi militar plecat din orașul Kursk spre front a fost oprit de Poliția Militară rusă pentru a-i fi verificate actele. Lipsa de coeziune în comunicare și decizii poate fi un indicator al unor probleme la vârf.
3. Câștiguri militare
La capitolul câștiguri din punct de vedere militar, avem mai multe aspecte de analizat. Câștigul teritorial este unul evident, vizibil pe hărțile întocmite de analiștii militari ruși, ucraineni și vestici. Cu toții sunt de acord că în jurul a 500 km2 de teritoriu este astăzi controlat de Forțele Armate ale Ucrainei și alți 200-300 km2 sunt teritorii contestate. Și doar cifra conservatoare de 500 km2 dacă este adevărată, ne aflăm în fața celui mai mare câștig teritorial din acest război de la începutul lui Noiembrie 2022, când s-a încheiat contraofensiva Kharkiv cu eliberarea de către ucraineni a orașului reședință de regiune. Am putea spune că cel puțin din acest punct de vedere, Operațiunea este un succes.
Harta sectorului de luptă Kursk – Radu Hossu pe baza hărții compiltate de userul X @malcontentmentT
Însă succesul operațiunilor militare nu pot fi măsurate doar din perspectiva succesului teritorial, altfel germanii din Al Doilea Război Mondial ar fi putut spune că sunt victorioși în Ofensiva din Ardeni, însă noi, cei care citim azi acest text știm că nu a fost așa și atunci ne uităm la alți indicatori, cum ar fi prizonierii.
Din clipurile și imaginile postate public de ucraineni (câteva) și ruși (mai multe), se estimează că cel puțin 500-600 de soldați ruși sunt acum în captivitate. Această cifră este echivalentul a aproape două batalioane (în accepțiunea organizării militare ruse). Două batalioane de prizonieri de război în 6 zile este în sine un câștig pentru viitoarele schimburi de prizonieri între cele două țări.
Un alt indicator al câștigurilor militare este pierderea a relativ puține echipamente și oameni în aceste 6 zile. rușii oricum știm că exagerează câștigurile lor și minimizează câștigurile ucrainenilor, însă chiar și în aceste condiții, mult prea puține echipamente au fost pierdute de ucraineni raportat la câștigul teritorial.
Operațiunea Kursk nu s-a încheiat, însă. Armata rusă, chiar dacă se mișcă mai greu, se mișcă. Armata rusă, chiar dacă nu este infinită ca număr de echipamente și oameni, este totuși mult mai numeroasă. Iar cantitatea este în sine o calitate. Viteza din primele zile cu care au înregistrat ucrainenii victorii tactice a scăzut. Întâmpinarea unei Armate ruse mai bine pregătită pentru contra atacuri în următoarele zile, le va pune probleme.
Vom vedea în zilele următoare dacă avem indicii să credem că această Operațiune este mai mult decât un șiretlic de PR. Ce putem spune până acum este că Ucraina a reușit să ne lase încă o dată cu gura căscată și să ne facă să regândim modul în care ne raportăm la capacitatea ei militară.
