Tinerii cu vârstele cuprinse între 18 și 24 de ani au votat în număr mai mare decât adulții extrema dreaptă, la alegerile de duminică din Turingia, ceea ce face ca explicația pentru vot să treacă dincolo de diferențele dintre Est și Vest și de un resentiment mocnit, care ar exista încă la estici.
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) s-a plasat pe primul loc la alegerile din Turingia şi pe locul al doilea, după Uniunea Creştin-Democrată (CDU), în Saxonia, cele două landuri federale din estul Germaniei unde duminică s-au desfăşurat scrutine regionale.
Mai degrabă sunt cauze care pot fi, cu dozări diferite, identificate în toată Germania, consideră Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și președintele Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE).
Victoria AfD în landul Turingia și în general rezultatele bune obținute și la alegerile europene era, pe hârtie, previzibilă. Totuși, ce ne spune faptul că se întâmplă în Germania de Est, unde AfD stă mult mai bine decât în Vest? Sunt aici puse în circulație resentimentele celor din fostul bloc comunist?
Germania este o țară mare, cu organizare federală și cu diferențe politice, economice, sociale și culturale importante între cele 16 landuri, așa cum știm că se întâmplă și în alte state democratice mari. Inclusiv în ceea privește dinamica partidului Alternativa pentru Germania, există unele aspecte comune, la nivelul întregii țări, și există aspecte specifice regiunilor.
Ceea ce este comun e că AfD a crescut destul de mult în ultimii ani, în toată Germania. La alegerile europene din iunie a performat bine. Este deja al doilea partid al Germaniei, cu o medie națională de 18%, după blocul de opoziție CDU/CSU dar înaintea tuturor celor trei partide din actuala coaliție de guvernare (SPD, FDP și Verzii). E valabil în multe landuri.
Cauze principale? Eu aș vedea în principal cinci.
Pe de o parte, oamenii care trăiesc din muncă, din salarii, constată că le-a scăzut puterea de cumpărare, iar această frustrare legată de scăderea nivelului de viață se traduce în voturi anti-sistem. Dispoziția generală a muncitorilor și chiar a clasei mijlocii nu mai este una de optimism, de speranță, de încredere, ca acum 10-15 ani.
Pe de altă parte, la fel ca în toată Europa de Vest, germanii dau semne că s-au săturat de nivelurile mari ale migrației, în special de migrația ilegală care beneficiază de o asistență socială generoasă.
În al treilea rând, există încă cetățeni care cred că măsurile restrictive din pandemie au fost nejustificate și vor să se răzbune prin votul lor.
În al patrulea rând, inclusiv războiul și consecințele susținerii Ucrainei au fost instrumentate politic în sensul, fals, evident, că „ar afecta calitatea vieții germanilor și ar crea incertitudine și insecuritate pentru viitorul lor”.
În al cincilea rând, politicienii populiști (chiar și cei din partidele mainstream) dau întotdeauna vina pe reglementările UE pentru toate dificultățile cu care se confruntă populația, ca să nu-și asume eșecurile în guvernarea națională, așa încât este clar că indirect ei „suflă vânt în pânze” partidelor antieuropene.
Acum, despre aspectele regionale. Desigur, observăm o diferență semnificativă față de media națională în landurile est-germane, AfD având peste 31% în Turingia și Saxonia. Cred că este vorba în primul rând de un model cultural diferit de restul Germaniei, mai conservator. Sunt comunități mai mici decât cele din landurile vestice și în general comunitățile mai mici și mai omogene sunt mai conservatoare decât cele mari și heterogene.
Paradoxul este că, deși au mult mai puțini imigranți decât landurile vestice (nu au, de fapt, aproape deloc probleme cu migrația), est-germanii au o intoleranță mai mare la ideea de migrație non-europeană și la „minoritățile vizibile”, știind din mass-media și de pe rețelele sociale că acestea au crescut mult în marile orașe din landurile vestice și în Berlin.
Știm că asta se întâmplă cam peste tot în Europa Centrală, puțin obișnuită cu imigranții. Polonia, Ungaria, Slovacia au cam aceeași atitudine față de migrație, deși nu au mulți migranți. Și în Transilvania, în secuime, am avut acum câțiva ani un caz interesant de respingere vehementă a doi muncitori brutari sri-lankezi, într-un sat care nu avea nicio problemă cu migrația. Pur și simplu comunitatea aceea mică nu era pregătită cultural să îi accepte. Revenind la Turingia, să menționăm că întreaga populație a landului este de 2,1 milioane, în timp ce doar la Berlin locuiesc cca 3,6 milioane.
În fine, sunt și diferențe economice substanțiale între landuri, iar cei care întâmpină dificultăți mai mari se zice că sunt mai predispuși să voteze anti-sistem, deși analiza structurii votului pro-AfD arată că există și săraci, și bogați, și tineri, și oameni în vârstă, și educați, și needucați, desigur în proporții diferite, care se află printre votanți.
Eu, în schimb, nu cred că eventualele resentimente ale est-germanilor din fosta RDG față de Vest ar fi cauza acestui vot, pentru că, de exemplu, procentul de vot pentru AfD în Turingia este chiar mai mare (de 38%!) la tinerii între 18-24 de ani, față de media populației din același land, fiind vorba de o generație care s-a născut la 10-15 ani după reunificarea Germaniei și dispariția RDG.
Ei nu aceste resentimente de „RDG”-iști, presupunând că părinții și bunicii lor le-ar mai avea. Diferențele sunt așadar culturale și se pare că sunt chiar mai accentuate la tineri, din cauză că aceștia cad victime mult mai ușor intoxicării din rețelelor sociale decât generația de mijloc a părinților lor, mai greu influențabilă de discursul urii și dezinformarea de pe rețelele de socializare.
Alegerile regionale au fost imediat după atentatul asumat de gruparea teroristă ISIS. A înclinat decisiv rezultatul votului sau bazinul de extremă dreapta era oricum alimentat deja?
Cred că oricum s-ar fi obținut aceste rezultate sau unele apropiate. Erau anticipate de sondaje, încă de la începutul anului. AfD trecea constant de 30% aici. Da, poate că atentatul terorist de la Solingen a confirmat această opțiune pentru cei care o aveau deja dar creșterea din ultimele zile se pare că a fost mică. Cine era „setat” pe această idee, știa dinainte de atentat cu cine va vota, nu a fost vorba de indecișii din ultimele zile, care ar fi trecut cu AfD.
Ceea ce a adus în schimb nou atentatul terorist de la Solingen, comis de un „refugiat” sirian membru al ISIS, a fost să le confirme și votanților altor partide că trebuie făcut ceva pentru a stopa migrația ilegală. Deci, ca lucrurile să fie clare în discuția noastră, opinia germanilor împotriva migrației excesive este mult mai extinsă în prezent decât procentajul obținut de AfD.
Puteți citi continuarea interviului pe https://spotmedia.ro/stiri/politica/cum-au-adus-tinerii-la-putere-extrema-dreapta-in-turingia-resentiment-est-german-sau-dezinformare-in-social-media-interviu
