Mărturisesc că sunt uluit de votul cel puțin inept, ca să nu folosim un termen mai dur, dat de tinerii germani de 18-24 de ani din landurile est-germane Turingia și Saxonia în alegerile regionale de ieri, 1 septembrie.
Nu știu deocamdată dacă rezultatele sunt cu specific provincial estic sau dacă pot fi considerate un predictor pentru votul tinerilor din întreaga Germanie, la alegerile parlamentare federale de anul viitor, în septembrie 2025. Sau, mai rău, dacă trebuie să ne așteptăm ca acest val de radicalizare ideologică dreapta-stânga să se extindă și să ajungă peste 1-2 cicluri electorale și în România, de exemplu.
66 la sută dintre tineri au votat cu AfD (38%), Die Linke (16%) sau BSW (12%), adică partidul naționalist radical de dreapta, cu accente neofasciste („Alternativa pentru Germania”) sau partidele neomarxiste („Stânga” și „Alianța Sahra Wagenknecht”). Rezultatele din celălalt land est-german în care au avut loc alegeri, Saxonia, sunt asemănătoare.
Votul tinerilor este categoric, substanțial și dramatic mai prost decât votul generației de mijloc a părinților lor. Cum își pot imagina că cei pe care i-au votat aceste două treimi ar putea să le aducă ceva bun? Sunt numai lozinci, sloganuri, platitudini, clișee.
Ceva se întâmplă acolo, la nivelul acelei generații. Ceva care nu arată bine. Reapar iluziile și fantasmele ideologice, la dreapta și la stânga. O fi școala de vină, or fi rețelele sociale, sursele lor precare de informații, lipsa culturii politice, anturajul din comunități cu dificultăți economico-sociale, sau pur și simplu li s-a urât de atâta bine?
Această generație nu are, evident, nici memoria comunismului care a existat în RDG, nici memoria nazismului din întreaga Germanie, care au distrus viețile generațiilor trecute. Sunt născuți după unificarea Germaniei și s-au bucurat de toate libertățile, drepturile, facilitățile, beneficiile apartenenței la UE, NATO, la o țară prosperă, stabilă, sigură, cu o economie puternică.
Știm, desigur, motivele invocate de votanții anti-sistem – migrația (deși aceste landuri au de departe cei mai puțin migranțidin Germania), războiul din Ucraina („pacifiștii” fac, conștient sau nu, jocul Rusiei invadatoare), măsurile de restricție din anii pandemiei de Covid-19 (mințile multora sunt tulburate de teorii conspiraționiste și fantasmagorice), creșterea prețurilor, ura față de companii (mulți sunt anticapitaliști) și ideea tinerilor că le este mult mai greu lor să pornească cu succes în viață astăzi, decât le-a fost părinților lor acum 20-30 de ani (total fals, mai ales pentru Germania de Est).
Nimic din toate acestea nu justifică un vot de 66% acordat pentru partide extremiste, care nu au nimic de oferit ca soluții și proiecte sustenabile. În Germania și peste tot în UE, partidele mainstream, tot mai erodate, trebuie să se trezească și să vadă cu claritate acest semnal politic, până nu devine prea târziu. Partidele noi care apar și le dislocă sunt, în majoritatea lor, populiste și radicalizate ideologic, nu neapărat mai responsabile, mai raționale și mai competente.
