Politică internă

România şi democraţia militantă: însemnări despre vremuri tulburi

Cariera de candidat a lui Călin Georgescu a ajuns, o dată cu decizia de ieri a Curţii Constituţionale, la capătul ei. Venită după hotărârea Biroului Electoral Central, intervenţia Tribunalului Constituţional clarifică, definitiv şi irevocabil, statutul domniei-sale. Previzibil dată fiind jurisprudenţa care se conturase deja, verdictul Curţii poate fi privit ca o formă de exercitare a democraţiei militante. Căci democraţia militantă nu este altceva decât setul de proceduri care acordă posibilitatea regimului constituţional de a se apăra…

Urma o lovitură de stat instigată de Călin Georgescu?

Protestele dirijate de Călin Georgescu şi de „suveraniştii” care îi ţin isonul, chipurile pentru apărarea democraţiei şi a drepturilor constituţionale, proteste însoţite de valuri de propagandă şi ameninţări lansate prin canale media prietene sau controlate, la care am asistat după anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, păreau „doar” instigări la anarhie. După punerea sub acuzare a lui Călin Georgescu, asamblându-le cu informaţiile din dosarul penal deschis de Parchetul General, pare a se contura o situaţie mult, mult mai…

Scurtă privire în viitor sau despre alegerile prezidențiale din România

Lecturarea interviului pe care domnul Marian Enache, președintele Curții Constituționale (CCR) l-a acordat colegilor de la Juridice.ro, îmi întărește convingerea că CCR a acționat în cadrul constituțional și democratic prin hotărârea de anulare a alegerilor prezidențiale de anul trecut, din România. Judecătorii CCR par că se ridică la nivelul de gândire pe care-l regăsim la marile instanțe ale lumii occidentale, necesară pentru a crea noi viziuni/paradigme juridice în soluționarea problemelor majore ale societății. Fără îndoială că…

Apărătorii valorilor democratice, ţinte ale urii 

Liste cu persoane indezirabile au făcut, în secolul trecut, şi naziştii, şi fasciştii, şi legionarii, şi comuniştii – toate, regimuri dictatoriale. Listele, întocmite în preambulul preluării puterii, au fost folosite după aceea pentru ca regimul să aplice mai eficient, mai organizat măsurile punitive îndreptate împotriva acestor oameni – condamnări politice, crime, deportări –, în scopul „nobil” al luptei de rasă sau de clasă. Iată că, în zilele noastre, circulă, din nou liste cu persoane considerate indezirabile, oameni care susţin…

România după Iohannis. În vârtejul marilor schimbări (sau En attendant Godot, în varianta românească)

A plecat. Este primul președinte al României care demisionează. În plină furtună prin care trece țara, președintele a spus sec „La revedere!” și a plecat. Auster, nemțește, fără lacrimi, fără pupat steagul, fără îngenucheri. Să ne înțelegem, nu a demisionat „eroic”, pentru că ar fi vrut să ajute neapărat pe cineva aflat în impas (de exemplu, pe neinspirat-alesul candidat al coaliției de guvernare) sau ceva anume (guvernul compromis de scandalul Nordis, reformele paralizate, societatea derutată, economia gâfâind, educația…

Despre ce vorbim?

Din motive diferite față de cele avute în vedere de Élisabeth Badinter, alegerile parlamentare din finalul anului 2024, din România par să valideze, ca experiență de viață, ceea ce spunea autoarea franceză octogenară cu un anume prilej: „O a doua societate se impune într-o manieră insidioasă în sânul Republicii noastre, întorcându-i spatele acesteia, vizând în mod explicit separatismul, și chiar secesiunea”. Evoluțiile dezvăluite cu prilejul votării masive a unui cvasi-anonim popularizat cu ajutorul TikTok și finanțate de…

Doar 11% dintre români ar vota un candidat sau partid care ar apropia România de Rusia

A prezentat azi Remus Ioan Stefureac/INSCOP un studiu extrem de important și presa a preluat din el doar „69,1% dintre români ar vota un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte”. Așa este, doar că nu-i chiar așa. Să nu ne panicăm:  Dintre cei 69.1% care ar vota un partid naționalist (așa este exprimată întrebarea în studiu, nu cum este preluată în presă cu „candidat la președinte”) doar 16% ar face asta dacă acest lucru ar însemna „o apropiere a României de Rusia”, adică DOAR 11% din total…

România în era Trump 2.0: Cum navigăm schimbările și cum consolidăm alianțele strategice

Observ o mare îngrijorare în rândul liderilor europeni și al cetățenilor cu privire la schimbările ce vor veni în mandatul Trump 2. Este un reflex natural de autoapărare în fața unor transformări imprevizibile. Ce ar trebui să facem? În primul rând, România trebuie să se concentreze pe restabilirea credibilității, atât intern, în fața propriilor cetățeni, cât și extern, pentru a șterge orice urmă de scepticism din ochii partenerilor occidentali. În politica externă, este esențial să rămânem alături de nucleul statelor occidentale.…

Guru de la Ciolpani și structurile de forță ale statului român

Pe de o parte, Călin Georgescu susține că vrea să dărâme actualul sistem politic din România, care e total putred. Pe de altă parte, candidatul extremist le cere public “structurilor” de forță să treacă de partea “poporului” și a singurului său reprezentant legitim. Dacă Armata și serviciile secrete trec de partea lui Georgescu, atunci ce mai urmează să dărâme acest Petrache Lupu postmodern, înțolit în elegante costume de patron austriac?  Și unde ar avea loc întâlnirea istorică dintre “sistem” și demolatorul Georgescu, de…

ICDE solicită un raport oficial și public privind cauzele care au generat anularea alegerilor prezidențiale din 2024

14 ianuarie 2025 SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE  PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, PARLAMENTUL ROMÂNIEI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, MINISTERUL DE INTERNE Domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, Domnului Ilie Bolojan, Președintele Senatului României, Domnului Ciprian Șerban, Președintele Camerei Deputaților, Domnului Alex Florin Florența, Procuror General al României, Domnului Marian Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru al României, Ministru de Interne Prin prezenta scrisoare deschisă, vă solicităm…

Instigări la anarhie

Invocând în mod fals o lovitură de stat şi, concomitent, o încălcare a drepturilor constituţionale ale populaţiei, după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale, Călin Georgescu şi „suveraniştii” arondaţi aceleiaşi cauze anti-occidentale cultivă o stare de tensiune în societate şi instigă la anarhie. La sfârşitul anului trecut, aspirantul pro-rus la Preşedinţia României Călin Georgescu şi „suveraniştii” arondaţi aceleiaşi cauze anti-occidentale au scos în stradă câteva sute de oameni, în faţa Curţii de Apel București. Au…

Fiți rezonabili: cereți imposibilul!

… deși sunt foarte departe de-a fi vreun simpatizant al revoltelor studențești din ‘68, de la Sorbona, doua inscripții de pe zidurile faimoasei (odinioară) universități pariziene mi-au rămas în minte. Prima era, de fapt, un schimb de … inscripții. „Dumnezeu a murit – semnat, Nietzsche”, a scris primul autor anonim. Sub ea, alt anonim a adăugat: „Nietzsche a murit –semnat, Dumnezeu”. A doua, însă, mi se pare mai de folos acum, la început de an : „Fiți rezonabili: cereți imposibilul!” Îngăduiți-mi să-mi argumentez optimismul…

2025, anul șarpelui în politica românească

Conform zodiacului chinezesc, fiecare an calendaristic este reprezentat de un animal. Anul 2025 va fi anul șarpelui, un simbol al înțelepciunii și intuiției, dar și al transformării.  De-a lungul istoriei, anul șarpelui a adus mari schimbări ale sistemelor politice, cel mai emblematic fiind anul 1989, când lumea întreagă a asistat sau a participat direct la prăbușirea zidului Berlinului și la căderea regimului comunist din Europa. România a trecut astfel printr-o transformare profundă, eliberându-se de regimul lui Ceaușescu și…

Cele trei Românii politice. Ce poate rezulta din lupta lor

Nu mai avem în prezent „două Românii politice”, așa cum se spunea acum 20 ani, pe vremea lui Adrian Năstase, ci trei. Am vorbit pe scurt, acum câteva zile, despre „cele trei Românii politice”, în articolul din grupajul ICDE[i] de prognoze, tendințe și perspective pentru 2025, la punctul 10: România partidelor tradiționale, România anti-sistem, extremistă și antioccidentală, și România reformistă prooccidentală care refuză partidele tradiționale uzate, decredibilizate și acaparate de clientele. Aceste…

2025 – Să ne pregătim mai bine pentru dezastre!

În urmă cu ceva vreme, vorbeam de anii „dionisiaci” care urmează – prăpăstioși, guralivi, belicoși, tulburați, turbulenți, confuzi, extremiști, radicali, setoși de sânge și de lacrimi.  2025 va fi un an dionisiac 100%. Va spori nevrozele, turbulențele, conflictele, comploturile, războaiele dintre idei, oameni, națiuni și viziuni. Va multiplica punctele de nevroză, liniile de conflict, ostilitățile directe și soluțiile “nocturne” (hibride, asimetrice, conspiraționiste etc.). Va accentua dramatic clivajele și neputințele…

2025 – Tendințe și prognoze

Valentin Naumescu, Profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și director al Centrului pentru Studiul Relațiilor Externe ale UE și ordinii globale (Centrul EUXGLOB, UBB) „Puneți-vă centurile!”… Asta n-a fost tot. Vine 2024+1 Îndemnul din titlu este, de fapt, o reluare a titlului unui articol pe care l-am publicat cu trei zile înainte de șocul alegerilor prezidențiale din 24…

Evoluții macroeconomice și perspective pentru 2025. Va veni nota de plată.

În anul 2024 economia României va performa sub potențial, dacă avem noroc, economia va crește cu aproximativ 1% în termeni reali. Singurul motor de creștere economică a fost consumul, alimentat de creșterea puternică a salariilor, în contextul anului electoral. În același timp, dacă analizăm execuția bugetară, defictul va merge în anul 2024 către 9% din PIB – un deficit neobișnuit de ridicat în condiții economice normale (mai ridicat a fost doar în perioada diverselor crize). Oricum ne-am uita la el, acest defict bugetar nu este…

Riscuri Politice si de Securitate pentru 2025: Lebede Negre, Rinoceri Gri, Elefanți Albi sau Pisicile lui Schrödinger?

În context geopolitic, conceptul de risc poate fi definit ca o amenințare potențială la adresa stabilității statelor, alianțelor sau regiunilor, generată de interacțiunea unor factori economici, politici, sociali și de securitate. În lucrarea sa de referință, Il Principe (1513), Niccolò Machiavelli oferă una dintre primele articulări ale problematicii riscului, deși nu folosește explicit termenul. El abordează gestionarea incertitudinii și a pericolelor legate de guvernare, subliniind interacțiunea dintre două concepte…

„Puneți-vă centurile!” …Asta n-a fost tot. Vine 2024+1

Îndemnul din titlu este, de fapt, o reluare a titlului unui articol pe care l-am publicat cu trei zile înainte de șocul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie anul trecut, pe platforma Centrulpolitic.ro: „Puneți-vă centurile! Aterizăm, la finalul Erei Iohannis. Ce facem când ajungem la sol, în decembrie?” Desigur, nu pot să spun că intuiam ce se va întâmpla la alegeri, căci surpriza a fost imensă pentru toată lumea, dar aveam încă de atunci suficiente motive să cred că suntem la finalul unei lungi perioade relativ…

Războiul împotriva României

În 2025 Rusia POATE câștiga în Bătălia pentru România. Rezultatul acestei bătălii depinde nu doar de stat, ci de fiecare dintre noi. 1. Suntem în război, doamnelor și domnilor.  Și din păcate acesta nu va trece dacă băgăm capul în nisip. Dacă pare ieșit din comun ceea ce spun, mă voi asigura că voi defini și detalia la ce mă refer: Rusia a inițiat un război împotriva societății românești, a Statului Român și prin urmare împotriva fiecăruia dintre noi. În cadrul războiului hibrid pe care l-a lansat de ceva timp asupra Europei,…
Folosim cookie-uri pentru a furniza o experiență mai bună de navigare. Prin continuarea navigării pe website-ul nostru, confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Confidentialitate
De acord