https://libraria.ubbcluj.ro/produs/cumpana-lumea-la-rascrucea-marilor-schimbari/

Cea mai recentă apariție editorială semnată de profesorul Valentin Naumescu ne propune o colecție impresionantă și incisivă de articole scrise în perioada 2020-2025, grupate în 3 secțiuni principale, anume sistemul relațiilor internaționale, Europa și România. Volumul este prefațat de profesorul Corneliu Bjola de la Universitatea Oxford, din textul căruia redăm mai jos câteva fragmente relevante.

Astăzi, ordinea internațională construită după Războiul Rece se află sub o presiune tot mai intensă, confruntându-se cu provocări structurale care îi testează viabilitatea și capacitatea de adaptare. Lumea se află la o răscruce istorică, în care arhitectura globală de securitate, economia interdependentă și principiile liberale care au dominat ultimele decenii sunt contestate simultan din mai multe direcții. Pe plan militar, războiul din Ucraina marchează cea mai gravă încălcare a ordinii postbelice europene, punând sub semnul întrebării eficiența normelor internaționale și capacitatea Occidentului de a descuraja agresiunea. În paralel, tensiunile din Indo-Pacific, în special rivalitatea SUA-China, sugerează că echilibrul strategic global intră într-o fază de reconfigurare. Pe plan economic, globalizarea, cândva considerată ireversibilă, este în declin. (p. 13).

Pe plan ideologic, democrațiile liberale traversează o criză de încredere, atât intern, cât și extern. În interior, ele se confruntă cu ascensiunea populismului și cu o polarizare politică profundă, care subminează coeziunea instituțională. În exterior, regimurile autoritare nu doar că își consolidează poziția, ci își revendică și dreptul de a contesta normele internaționale stabilite de Occident.

Așa cum în 1945, odată cu sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-au trasat fundamentele unei noi arhitecturi globale, iar în 1989 s-a încheiat confruntarea bipolară dintre Est și Vest, momentul actual nu este doar o criză conjuncturală, ci o etapă definitorie, în care se conturează regulile și echilibrele care vor guverna lumea în următoarele decenii. Aceste transformări nu sunt fenomene izolate, ci expresia unui moment de răscruce în care vechile mecanisme de stabilitate își pierd eficiența, iar noile centre de putere își dispută influența globală.

În acest context, cartea profesorului universitar Valentin Naumescu, Cumpăna. Lumea la răscrucea marilor schimbări,oferă un cadru conceptual esențial pentru înțelegerea dinamicii acestei tranziții, analizând nu doar natura crizelor actuale, ci și modul în care ele se interconectează și generează un nou peisaj geopolitic. Foarte important, Profesorul Naumescu nu se limitează la a identifica factorii care destabilizează sistemul internațional, ci explorează și posibilele traiectorii ale lumii în anii următori, conturând scenarii alternative pentru reconfigurarea echilibrului geopolitic global.

Lucrarea este construită în jurul a cinci provocări paradigmatice care definesc acest moment de tranziție. Prima este războiul lui Putin împotriva Occidentului, care, dincolo de conflictul militar din Ucraina, reflectă o tentativă sistematică de subminare a ordinii internaționale bazate pe reguli și de reconfigurare a sferelor de influență în Eurasia. A doua provocare vizează transformările interne ale Statelor Unite, ale căror efecte se resimt nu doar pe plan intern, prin intensificarea polarizării politice, ci și asupra arhitecturii alianțelor democratice, punând sub semnul întrebării coerența și viabilitatea leadershipului occidental. A treia dimensiune analizată este ascensiunea Chinei, care nu mai este doar o putere economică emergentă, ci un challenger strategic capabil să propună o viziune alternativă asupra normelor economice, politice și tehnologice ale ordinii globale. În paralel, democrațiile liberale se confruntă cu o criză profundă, subminate de forțe populiste, naționalism și valuri de dezinformare ce erodează încrederea publicului în instituțiile tradiționale. În fine, revoluția tehnologică și criza resurselor accelerează decalajele geopolitice, creând atât oportunități de progres, cât și noi forme de competiție și vulnerabilitate strategică. (pp. 14-15)

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public. (p. 22)

Pe scurt, România nu mai poate fi doar un beneficiar pasiv al ordinii occidentale. Viitorul său depinde de felul în care își va juca rolul în această tranziție globală, iar indecizia sau pasivitatea ar putea costa scump. Dacă România nu își asumă această responsabilitate strategică, riscă să fie prinsă din nou în logica istoriei, fără capacitatea de a-și controla propriul destin. Alternativa este clară: o Românie care își asumă viitorul, se adaptează noilor realități geopolitice și își consolidează rolul în cadrul lumii occidentale, indiferent de turbulențele momentului.

Ideile exprimate de profesorul Naumescu privind necesitatea reconsolidării relației României cu un Occident marcat de fragmentări interne ne oferă nu doar o perspectivă lucidă asupra provocărilor actuale, ci și un cadru pentru depășirea dezamăgirii și construirea unei viziuni strategice bazate pe acțiune. În acest context, noțiunea de „cumpănă” nu mai este doar un moment de incertitudine, ci devine un spațiu productiv de reflecție și reconfigurare diplomatică, cu relevanță directă pentru viitorul poziționării internaționale a României. (p. 23)

Prin abordarea sa lucidă, cartea nu doar explică crizele actuale, ci le pune într-un cadru mai larg, evidențiind interdependențele dintre ele și posibilele traiectorii ale sistemului global. Acest moment de cumpănă impune României o redefinire strategică a politicii sale externe, una care să depășească logica pur defensivă și să îi permită să devină un actor influent în arhitectura de securitate și decizie a Europei. Mai mult decât o simplă tranziție, această perioadă reprezintă o etapă de maturizare diplomatică, în care România trebuie să își asume un rol mai activ și mai sofisticat pe scena internațională. Tranziția geopolitică prin care trecem nu este o anomalie, ci o etapă firească a evoluției istorice. Așa cum sugerează Faulkner, trecutul nu este niciodată cu adevărat încheiat – el continuă să modeleze prezentul și, implicit, viitorul. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru a naviga complexitatea lumii de astăzi și pentru a contura un viitor în care România nu doar se adaptează, ci contribuie activ la definirea ordinii internaționale. (p. 24)

Profesorul Ioan Stanomir, de la Universitatea București, semnează postfața volumului, din care de asemenea redăm câteva fragmente care surprind esența acestei lucrări.

Lucidă, erudită, nuanțată, vocea profesorului Valentin Naumescu este una dintre cele care au contribuit, de o manieră decisivă, la conturarea studiului relațiilor internaționale în România: domeniul îi datorează o sistematizare a conceptelor sale și o precizare a câmpului metodologic în cadrul căruia lucrează.

Dar Valentin Naumescu este cu mult mai mult decât o prezență marcantă în spațiul academic românesc și internațional. Domnia-sa ilustrează, cu energie și tenacitate, o vocație aroniană, aceea de comentator al actualității din unghiul ideilor. Acolo unde alții preferă efemerul și senzaționalismul, Valentin Naumescu propune privirea cu care pătrunde în adâncimea realității. Între savant și comentator, relația este una de simbioză fertilă.

Iar cartea pe care o propune acum este expresia unei vocații de cronicar și de practician al relațiilor internaționale. Impresionantă prin ambiție și dimensiuni, ea este o istorie în fragmente și în decupaje ce acoperă anii de după 2020.

Cronologia inversă pe care o pune în pagină autorul luminează un întreg destin național și global. Textele antologate aici participă la un întreg și posedă o evidentă coerență interioară. Ceea ce se poate observa este soliditatea viziunii ce cuprinde trecutul, prezentul și viitorul.

Aflată la intersecția dintre istoria politică, relațiile internaționale și știința politică, cronica lui Valentin Naumescu este un document esențial în vederea alcătuirii unei radiografii a timpului nostru. Referința la Raymond Aron este, încă o dată, salutară: savantul acordă comentatorului o luciditate vizionară.

Căci există la Valentin Naumescu nu doar o disciplină aroniană, ci și un timbru aronian. Asemeni lui Aron, Valentin Naumescu este un liberal clasic anti-totalitar, un moderat militant ce respinge, cu eleganță și fermitate, tentațiile demagogice și autocratice. Claritatea reflecției sale este claritatea drumului de mijloc, departe de radicalism. Doar în aparență nespectaculos, acest drum este cel al duratei democratice.

Centrismul pe care îl afirmă Valentin Naumescu este transcrierea firească a acestui angajament anti-utopic, pragmatic și moderat. Centrul pe care îl definește această carte este unul al nuanței și al echilibrului. Seducția demagogică nu poate decât exacerba conflictele sociale. Radicalismului, Valentin Naumescu îi opune o dialectică a moderației. În comentariul politic internațional, ca și în analiza politică românească, Valentin Naumescu onorează un pariu liberal prin excelență, acela al eleganței și fermității.

Cartea lui Valentin Naumescu este nu doar o diagnoză memorabilă, ci și un îndrumar pentru acțiuni viitoare. (pp. 653-654)

Istoria în mișcare despre care scrie Valentin Naumescu este una în continuă accelerare. Primele luni ale anului 2025 sunt cele în care aceste plăci tectonice sunt din nou atinse de curentul global. Noua administrație Trump impune o dinamică cu efecte greu de anticipat. Războiul din Ucraina poate fi urmat doar de un armistițiu, regrupare înainte de un nou conflict. Pentru națiunile central și est-europene, pacea din Ucraina este un test al propriei lor supraviețuiri. Subminarea Ucrainei deschide porțile expansiunii ruse în regiune. (p. 655)

Pe acest drum al construirii unui viitor al libertății, vocea lui Valentin Naumescu este un reper memorabil. Suveranitatea națiunilor noastre implică blocarea revizionismului global. O ordine a autocrațiilor ar fi capătul de drum al deceniilor de libertate: încercările prezentului ne modelează viitorul. (p. 656)