Moștenirea lui 47. Economia SUA la începutul mandatului Președintelui Trump

După patru ani de luptă acerbă împotriva șocului inflaționist și incertitudine geopolitică, economia americană se află în pragul unor noi schimbări. Investirea lui Donald J. Trump drept cel de-al 47-lea Președinte a Statelor Unite ale Americii aduce cu sine o serie de schimbări, reale sau doar percepute. Impredictibilitatea noii administrații și amenințarea cu taxe vamale crescute pentru toate exporturile altor economii în Statele Unite îi vor face pe investitori și pe oamenii de afaceri să se gândească de două ori înainte de a aloca capital în companiile americane sau în cele care sunt dependente de exportul bunurilor sau serviciilor lor în Statele Unite. Dar sunt oare aceste amenințări reale sau este o slăbiciune a economiei americane ceea ce îi face pe oameni să fie sceptici? Președintele Trump, în campania sa electorală, s-a asigurat că nimeni care participa la adunările sale nu pleca de acolo fără să înțeleagă că „Biden și Harris distrug economia”, iar după ce și-a început mandatul prezidențial a insistat vehement că economia SUA este un dezastru pe care l-a moștenit de la Administrația Biden. Dar ce economie a moștenit cu adevărat Președintele Trump de la predecesorul său? În acest text voi prezenta succint situația prezentă a economiei SUA și care este de fapt moștenirea primită de cel de-al 47-lea președinte a Statelor Unite ale Americii.

În conferința sa de presă de miercuri, 29 ianuarie 2024, Jerome Powell, președintele Fed-ului (Sistemul Federal de Rezerve al Statelor Unite ale Americii) spunea că economia americană rămâne bine ancorată și condițiile din piața muncii sunt solide și rata șomajului s-a stabilizat la 4.1%. Piața muncii, potrivit lui Powell nu mai reprezintă un factor determinant al creșterii inflației. Luând în considerare faptul că economia globală a fost afectată sever de pandemie și de începerea celor două războaie, iar valul inflaționist a dus la o majorare rapidă și bruscă a ratelor dobânzilor de referință a majorității băncilor naționale, în special cea a Fed-ului care a ajuns la un maxim de 5.5% în iulie 2023, șomajul în Statele Unite ale Americii s-a menținut între 3 și 5% începând cu luna august a anului 2021. În lupta împotriva inflației galopante, băncile centrale au adoptat o politică monetară restrictivă cu scopul de a reduce lichiditatea globală și de a îngreuna procesul de creditare în vederea reducerii consumului și a investițiilor, iar aceasta a dat roade. Astăzi, inflația în Statele Unite ale Americii se află la nivelul de 2.9%, iar inflația core, care exclude volatilitatea prețurilor la alimente și energie, se află și ea la nivelul de 3.2%. Instrumentul preferat al Fed-ului pentru măsurarea ratei de creștere a inflației, Core PCE Price Index, se află și el, bine ancorat, la nivelul de 2.8%. O piață a muncii stabilizată care nu mai pune presiune inflaționistă asupra economiei prin acea spirală a salariilor și prețurilor, iar o rată a inflației scăzute și care se apropie de ținta băncii (2% în cazul Fed-ului și a mai multor bănci naționale) a determinat o recalibrare a politicii monetare. Fed-ul a decis să ia o pauză (hold) în ceea ce privește scăderea ratei dobânzii de referință și să o mențină pe aceasta la nivelul de 4.5% în linie cu așteptările piețelor și a participanților. Economia Statelor Unite ale Americii este acuma cea mai puternică dintre toate celelalte mari economii cu o creștere anualizată a PIB-ului de 2.5%, depășită fiind doar de Republica Populară Chineză, dar trebuie mereu să privim cu cel mai mare scepticism orice fel de date macroeconomice care vin din China deoarece Partidul Comunist este mai interesat în a portretiza o imagine a unei economii puternice și în continuă creștere decât în a prezenta investitorilor și lumii imaginea concretă și adevărată. În ceea ce privește așteptările piețelor, investitorilor, a oamenilor de afaceri și a consumatorilor, diferite seturi de date macroeconomice ne prezintă o imagine destul de bună a situației în care se află economia americană. Să începem cu consumatorii. 

Indicatorul University of Michigan Consumer Sentiment Index care măsoară sentimentul consumatorilor cu privire la propria situație financiară, situația actuală din economie și traiectoria viitoare a economiei, se află într-un trend ascendent începând cu luna iunie a anului 2022 când se afla la valoarea de 50 de puncte, reprezentând minimul istoric și regăsindu-se astăzi la nivelul de 71.1 de puncte. Indicatorul University of Michigan Consumer Expectations, care măsoară strict percepția despre traiectoria viitoare a economiei americane, este corelat cu indicatorul precedent și se află și el într-un trend ascendent, în prezent aflându-se la nivelul de 69.3 puncte, demonstrând că sentimentul despre viitorul economiei este unul pozitiv. În ceea ce privește optimismul economic, TIPP Economic Optimism Index, care măsoară nivelul de optimism al consumatorilor cu privire la traiectoria economiei în următoarele 6 luni se află la nivelul de 51.9 puncte, în creștere față de minimul la care ajunsese în octombrie 2023, 36.3 puncte. Datele macroeconomice și evenimentele globale prezentate în presă, pe lângă realitățile din magazine, din stațiile de alimentare și din facturi influențează într-un mod substanțial comportamentul financiar al consumatorilor și prin urmare și așteptările acestora cu privire la viitorul economiei. Este foarte rar și în același timp greu de crezut că o societate care s-a văzut pusă în situația de a înfrunta creșteri de prețuri de la lună la lună sau de la trimestru la trimestru să își mențină același tipar de consum ca în perioada premergătoare șocului inflaționist, iar acest lucru se vede clar în evoluția indicatorului University of Michigan 5-Year Inflation Expectations. Deși rata creșterii anuale a inflației a scăzut, consumatorii americani se așteptau în luna ianuarie a anului 2025 ca inflația în următorii cinci ani să rămână ancorată la 3%, cu un procent peste targetul Fed-ului. Acest lucru se datorează în principal volatilității prețurilor la mâncare și energie, deși prețul combustibililor a scăzut și a nivelului creșterilor salariale. Prețurile scad doar când nu mai este cerere, iar o scădere masivă a cererii ar duce la un șoc deflaționist, prețurile „scad” cu adevărat când salariile și câștigurile consumatorilor cresc, iar prețurile bunurilor pe care aceștia le cumpără stagnează sau cresc mult mai puțin în comparație cu veniturile consumatorilor. Datoria oricărui stat este aceea de a se asigura că cetățenii săi, prin urmare consumatorii din economia sa, au toate șansele și oportunitățile de a câștiga mai mult și de a avea un venit disponibil cât mai mare, nu să controleze prețurile. Este important aici să ne reamintim de rolul extrem de important pe care îl are orice fel de schimbare politică asupra comportamentului consumatorilor dintr-o societate și mai ales incertitudinea vis-a-vis de politicile fiscale și comerciale ale actualei puteri de la Washington DC. 

Pentru a înțelege și mai bine locul în care se află economia Statelor Unite astăzi, este vital să vedem ce cred piețele financiare și oamenii de afaceri despre condițiile prezente din economie. Indicatorii PMI (Purchasing Managers Index) măsoară perspectiva asupra condițiilor viitoare din economie a liderilor de întreprinderi mici și mijlocii, dar și a directorilor marilor corporații din economia americană. Chicago PMI sau ISM-Chicago Business Barometer măsoară performanțele din sectoarele de manufactură și servicii din zona Chicago și se află în zona de contracție (sub 50) la 36.9 în decembrie 2024. Indicatorii PMI trebuie citiți și înțeleși în felul următor: Orice rezultat peste nivelul de 50 înseamnă că indicatorul se află în zona de expansiune, deci de creștere a optimismului și a îmbunătățirii situației viitoare a economiei. Orice rezultat sub nivelul de 50 înseamnă, așa cum am spus mai sus, o contracție și o înrăutățire a sentimentului cu privire la viitoarea traiectorie a economiei. ISM Manufacturing PMI, care măsoară sănătatea sectorului manufacturier și este un leading indicator, un indicator care ne poate indica viitoarea traiectorie a economiei, se afla în decembrie 2024 la nivelul de 49.3, în creștere față de lunile trecute, dar tot sub nivelul de 50. ISM Services PMI, după cum reiese din nume, măsoară situația curentă și așteptările viitoare în sectorul serviciilor. Acesta se situa la nivelul 54.1 în luna decembrie a anului 2024. Acest rezultat ne arată că liderii afacerilor din sectorul serviciilor sunt mult mai optimiști în ceea ce privește viitorul afacerilor lor și a economiei în care își desfășoară activitatea, demonstrând în același timp o creștere a dorinței de a cheltui a consumatorilor americani și prin urmare o putere mai mare de cumpărare. 

United States Leading Index este probabil unul dintre indicatorii leading cei mai urmăriți pentru a determina situația prezentă a economiei. Acest indicator este compus dintr-o combinație de alți indicatori macroeconomici și financiari: i) Media de ore lucrate săptămânal în sectorul manufacturier; ii) Media cererilor inițiale pentru asigurarea de șomaj; iii) Comenzile noi din sectorul manufacturier pentru bunuri de consum și materiale; iv) Indexul ISM pentru comenzi noi; v) Comenzile noi din sectorul manufacturier pentru bunuri de capital excluzând comenzile pentru avioane și domeniul militar; vi) Autorizațiile de construcție pentru locuințe private noi; vii) Indexul S&P500; viii) Leading Credit Index; ix) Randamentul real al obligațiunilor pe 10 ani (randamentul nominal din care se scade valoarea ratei dobânzii de referință); x) Media așteptărilor consumatorilor cu privire la condițiile din mediul de afaceri. Din cauza pandemiei, inflației și a războaielor, dar și din cauza percepției asupra capacității Administrației Biden de a gestiona economia, acest indicator s-a aflat în scădere de la nivelul de 117.8, maximul istoric atins în decembrie 2021 până la nivelul de 99.7 în septembrie 2024 de unde și-a reînceput creșterea pâna la 101.6 în decembrie 2024. În ceea ce privește piețele financiare aici lucrurile sunt mult mai limpezi. Toți marii indici bursieri din Statele Unite, Dow Jones, S&P 500, NASDAQ, Russell 2000 au ajuns la maxime istorice în timpul Administrației Biden deși condițiile de finanțare erau restrictive, ciclul de rate hikes era la apogeu, iar în lume erau deja două războaie active. Nivelul ridicat al indicilor bursieri americani a fost mereu un indicator cu care președintele Trump se mândrea mereu pe Twitter în anii primului său mandat și nu văd niciun motiv pentru care nu ar face la fel și în al doilea său mandat.

Deși nu am acoperit toți indicatorii macroeconomici, am încercat să-i acopăr pe cei mai importanți când vine vorba de situația consumatorilor, a mediului de afaceri și a investitorilor din economia americană. Economia moștenită de președintele Trump de la președintele Biden nu este cea pe care cel din urmă o descrie. Portretul fatalist și apocaliptic creionat de președintele Trump la adresa economiei pe care acesta a moștenit-o este departe de adevăr. Statele Unite, în 2024, a avut cea mai mare creștere anualizată a PIB-ului dintre toate țările membre G7 și printre cele mai mari creșteri trimestriale de PIB din G20. Cu inflația în scădere, indicii bursieri la maxime istorice, un șomaj mic și rata dobânzii de referință în scădere de la maximul de 5.5% președintelui Trump, pot zice, că i-a fost ușurată munca de a „repara economia”. În comparație cu stagnarea sau creșterea lentă din Europa, mai mult din Zona Euro, Statele Unite sunt pregătite să devină din nou un titan al economiei globale și să conducă lumea prin a Cincea Revoluție Industrială.  

Folosim cookie-uri pentru a furniza o experiență mai bună de navigare. Prin continuarea navigării pe website-ul nostru, confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Confidentialitate
De acord