La Summit-ul de la Haga din 24-25 iunie, primul cu participarea președintelui Trump în noul său mandat, aliații vor decide cel mai probabil să-și ridice cheltuielile de apărare la 5% din produsul intern brut. Dar aceasta este o ȚINTĂ POLITICĂ – trebuie detaliat până când trebuie atinsă și din ce se va compune această alocare.
Secretarul general Mark Rutte va propune, se pare, ca ținta să fie atinsă până în 2032 iar defalcarea să cuprindă 3,5% cheltuieli militare propriu-zise (armament, muniție, trupe, dezvoltarea tehnologiei) și 1,5% pentru mobilitate, infrastructură și securitate cibernetică.
Precedenta setare a unei limite minime a cheltuielilor de apărare a fost la Summitul NATO din Țara Galilor din septembrie 2014, după anexarea Crimeii. Atunci s-a decis ținta de 2%, pe care acum abia o ating 23 din cele 32 de state membre. De exemplu, Spania și Canada nu alocă nici în prezent 2%.
*
Să fim lucizi, 5% este mult, este o țintă foarte ambițioasă, mai ales în condițiile în care unele economii trebuie să opereze ajustări structurale pe linia deficitelor excesive sau a datoriilor publice. Vor fi luați din altă parte acești bani sau se vor face noi împrumuturi? Fiecare punct procentual în plus la alocările bugetare reprezintă un efort financiar uriaș pentru orice țară.
Dar ținta de 5% trebuie adoptată, este necesară și benefică în contextul războiului lui Putin și a amenințărilor Rusiei, iar ținta va acționa ca un FAR pe care marinarii îl văd de departe și spre care trebuie să se îndrepte. Pentru România, urmează ca etapă intermediară atingerea acelui 3,5%, prevăzut în programul electoral al președintelui Dan.
*
SECURITATEA EUROPEI poate fi garantată, dincolo de menținerea relațiilor transatlantice și a angajamentului SUA pentru art. 5 al Tratatului NATO, NUMAI prin creșterea capacității de apărare a țărilor europene și prin creșterea semnificativă a efortului financiar, a angajamentelor politico-militare și a rolului asumat de democrațiile europene în noua ordine de securitate a Europei. Este vorba, în fond, de propria noastră securitate. Ar trebui să fim primii interesați ca aceste decizii majore să se adopte la Haga!
*
România și întregul Flanc Estic al Alianței, de la Marea Baltică la Marea Neagră, ca beneficiare de prim nivel ale securității furnizate de NATO (având în vedere poziționarea geopolitică periferică și expunerea la amenințarea rusească), trebuie să participe la acest efort european sporit.Este în interesul nostru direct să tratăm aspectele de apărare și securitate cu maximă seriozitate, să le punem în fruntea priorităților politice ale anilor care urmează, să creștem substanțial alocarea bugetară pentru Apărare, să facem achiziții corecte și inteligente, să dezvoltăm propria industrie de apărare, să consolidăm trupele (ca pregătire și ca dimensiune), să abordăm războiul hibrid printr-o strategie coerentă și convergentă cu cele ale NATO și UE, să combatem dezinformarea, extremismul din societate și tezele ipocrite ale Kremlinului care se revarsă pe rețelele sociale înfășurate în hainele populismului suveranist antioccidental, să ridicăm nivelul educațional la nivelul bazei sociale, să menținem parteneriatul strategic cu SUA dar să ne apropiem de nucleul european reprezentat de Franța, Germania, Marea Britanie și Polonia (poate chiar să vizăm o aderare la formatul Weimar+), să continuăm să susținem Ucraina pentru a rezista în fața agresiunii rusesști și pentru a obține o pace justă și durabilă, cu garanții de securitate, să ajutăm în continuare Republica Moldova să se integreze în lumea occidentală, să fim proactivi (ceea ce nu prea ne-a fost caracteristic, ca stat tradițional reactiv) și să ne pregătim de pe acum pentru o lume aflată în plină schimbare, în care „petrecerea” din ultimele decenii (unii spun chiar pacea relaxată) s-a cam terminat.
