Cele mai recente articole

Despre ce vorbim?

Din motive diferite față de cele avute în vedere de Élisabeth Badinter, alegerile parlamentare din finalul anului 2024, din România par să valideze, ca experiență de viață, ceea ce spunea autoarea franceză octogenară cu un anume prilej: „O a doua societate se impune într-o manieră insidioasă în sânul Republicii noastre, întorcându-i spatele acesteia, vizând în mod explicit separatismul, și chiar secesiunea”. Evoluțiile dezvăluite cu prilejul votării masive a unui cvasi-anonim popularizat cu ajutorul TikTok și finanțate de…

Problema noastră cu studiul religiei în școli

Cazul profesorului din Buzău care a făcut la clasă propagandă legionară și pro-Georgescu nu ar trebui lăsat să treacă cu ușurință.  În primul rând, pentru că ne-am amăgi dacă l-am considera o excepție nefericită și nu ceea ce este cu adevărat: partea vizibilă a aisbergului.  Cazul de la Buzău a ajuns în spațiul public pentru că în ”audiență” s-a găsit cineva care să-l expună, cineva s-a simțit deranjat.  Vorbim despre un liceu cu nume: Colegiul Național B.P. Hașdeu. Nu e deloc un liceu oarecare. Dar avem noi, oare, vreo…

Război și pace. Capitolul „Ucraina, 2025”: se schimbă recuzita

O insistență firească, în spațiul public românesc și nu numai, a temei păcii (în războiul din Ucraina), coroborată preocupărilor legitime privind clarificarea noii agende de politică externă a Statelor Unite sub bagheta „pacificatorului” Trump, face obligatorii câteva scurte evaluări tematice.  Au trecut deja cele(brele) „24 de ore” de când candidatul Trump ar fi trebuit să facă pace în Ucraina în prima sa zi de mandat ca președinte al Statelor Unite. Porumbeii păcii au zburat (serafic, retoric) peste Capitoliu și peste…

Doar 11% dintre români ar vota un candidat sau partid care ar apropia România de Rusia

A prezentat azi Remus Ioan Stefureac/INSCOP un studiu extrem de important și presa a preluat din el doar „69,1% dintre români ar vota un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte”. Așa este, doar că nu-i chiar așa. Să nu ne panicăm:  Dintre cei 69.1% care ar vota un partid naționalist (așa este exprimată întrebarea în studiu, nu cum este preluată în presă cu „candidat la președinte”) doar 16% ar face asta dacă acest lucru ar însemna „o apropiere a României de Rusia”, adică DOAR 11% din total…

România în era Trump 2.0: Cum navigăm schimbările și cum consolidăm alianțele strategice

Observ o mare îngrijorare în rândul liderilor europeni și al cetățenilor cu privire la schimbările ce vor veni în mandatul Trump 2. Este un reflex natural de autoapărare în fața unor transformări imprevizibile. Ce ar trebui să facem? În primul rând, România trebuie să se concentreze pe restabilirea credibilității, atât intern, în fața propriilor cetățeni, cât și extern, pentru a șterge orice urmă de scepticism din ochii partenerilor occidentali. În politica externă, este esențial să rămânem alături de nucleul statelor occidentale.…

Guru de la Ciolpani și structurile de forță ale statului român

Pe de o parte, Călin Georgescu susține că vrea să dărâme actualul sistem politic din România, care e total putred. Pe de altă parte, candidatul extremist le cere public “structurilor” de forță să treacă de partea “poporului” și a singurului său reprezentant legitim. Dacă Armata și serviciile secrete trec de partea lui Georgescu, atunci ce mai urmează să dărâme acest Petrache Lupu postmodern, înțolit în elegante costume de patron austriac?  Și unde ar avea loc întâlnirea istorică dintre “sistem” și demolatorul Georgescu, de…

Ordinea mondială și strategiile revizioniștilor. Cât de (im)probabil ar fi un nou pact de tip Ribbentrop-Molotov și cum putem ieși din pasivitatea strategică?

Istoria relațiilor internaționale din ultimele secole poate fi citită ca o competiție acerbă între statele care apărau ordinea internațională și cele revizioniste, dornice să o înlocuiască cu alta. Au rezultat războaie hegemonice, dintre care cele două conflagrații mondiale dau fost cele mai devastatoare. Motorul schimbării a fost această rivalitate alimentată de teamă și neîncredere, de lăcomia și frustrarea popoarelor și liderilor nemulțumiți de ceea ce posedau și de forța geopolitică a țărilor lor. În perioadele dintre aceste…

ICDE solicită un raport oficial și public privind cauzele care au generat anularea alegerilor prezidențiale din 2024

14 ianuarie 2025 SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE  PREȘEDINTELE ROMÂNIEI, PARLAMENTUL ROMÂNIEI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, MINISTERUL DE INTERNE Domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României, Domnului Ilie Bolojan, Președintele Senatului României, Domnului Ciprian Șerban, Președintele Camerei Deputaților, Domnului Alex Florin Florența, Procuror General al României, Domnului Marian Cătălin Predoiu, Viceprim-ministru al României, Ministru de Interne Prin prezenta scrisoare deschisă, vă solicităm…

Noua religie a mahalalei românești – naționalismul dacopat, pseudo-creștin și anti-democratic al susținătorilor lui Călin Georgescu

Recentul protest ilegal organizat în București de susținătorii politicianului extremist Călin Georgescu a fost mai puțin expresia unor nemulțumiri de natură politică sau socială și mai mult o deversare a ceea ce putem considera a fi o „nouă religie” izvorâtă din tenebrele mahalalei românești. O „religie” în care „mesia” este întruchipat de Călin Georgescu, „sfinții” sunt „Căpitanul” Legiunii, Corneliu Zelea Codreanu, dictatorul fascist mareșal Ion Antonescu, dictatorul comunist Nicolae…

Calea Echilibrului în Politica Românească

Într-o perioadă în care polarizarea politică domină aproape fiecare colț al discursului public, centrismul poate părea o alegere neașteptată. Totuși, după o perioadă de reflecție, am ajuns la concluzia că ideologia mea se apropie destul de mult de centrism. Într-o lume în care extremele atrag atenția, poate părea surprinzător să susții o abordare de mijloc. Dar cred cu tărie că centrismul reprezintă răspunsul necesar la provocările cu care ne confruntăm, mai ales în contextul unui conflict între viziuni globale și naționale, care par să…

Instigări la anarhie

Invocând în mod fals o lovitură de stat şi, concomitent, o încălcare a drepturilor constituţionale ale populaţiei, după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale, Călin Georgescu şi „suveraniştii” arondaţi aceleiaşi cauze anti-occidentale cultivă o stare de tensiune în societate şi instigă la anarhie. La sfârşitul anului trecut, aspirantul pro-rus la Preşedinţia României Călin Georgescu şi „suveraniştii” arondaţi aceleiaşi cauze anti-occidentale au scos în stradă câteva sute de oameni, în faţa Curţii de Apel București. Au…

Fiți rezonabili: cereți imposibilul!

… deși sunt foarte departe de-a fi vreun simpatizant al revoltelor studențești din ‘68, de la Sorbona, doua inscripții de pe zidurile faimoasei (odinioară) universități pariziene mi-au rămas în minte. Prima era, de fapt, un schimb de … inscripții. „Dumnezeu a murit – semnat, Nietzsche”, a scris primul autor anonim. Sub ea, alt anonim a adăugat: „Nietzsche a murit –semnat, Dumnezeu”. A doua, însă, mi se pare mai de folos acum, la început de an : „Fiți rezonabili: cereți imposibilul!” Îngăduiți-mi să-mi argumentez optimismul…

2025, anul șarpelui în politica românească

Conform zodiacului chinezesc, fiecare an calendaristic este reprezentat de un animal. Anul 2025 va fi anul șarpelui, un simbol al înțelepciunii și intuiției, dar și al transformării.  De-a lungul istoriei, anul șarpelui a adus mari schimbări ale sistemelor politice, cel mai emblematic fiind anul 1989, când lumea întreagă a asistat sau a participat direct la prăbușirea zidului Berlinului și la căderea regimului comunist din Europa. România a trecut astfel printr-o transformare profundă, eliberându-se de regimul lui Ceaușescu și…

Cele trei Românii politice. Ce poate rezulta din lupta lor

Nu mai avem în prezent „două Românii politice”, așa cum se spunea acum 20 ani, pe vremea lui Adrian Năstase, ci trei. Am vorbit pe scurt, acum câteva zile, despre „cele trei Românii politice”, în articolul din grupajul ICDE[i] de prognoze, tendințe și perspective pentru 2025, la punctul 10: România partidelor tradiționale, România anti-sistem, extremistă și antioccidentală, și România reformistă prooccidentală care refuză partidele tradiționale uzate, decredibilizate și acaparate de clientele. Aceste…

Costul Rusiei

La mulți ani vouă. Rusiei i-a crescut costul plătit în echipamente pentru fiecare km2 cu 15800%. Cincisprezece mii opt sute la sută față de prima lună de invazie! „Rusia mai cucerește câteva localități în Donbas”, „Rusia avansează fără oprire în Ucraina”, „Rusia continuă asaltul necontenit asupra Ucrainei”. Acestea sunt titlurile pe care le-am auzit, citit, văzut în mass-media națională și internațională în ultimul an de zile. Astfel de titluri, repetate pentru o perioadă lungă de timp, produc un…

2025 – Să ne pregătim mai bine pentru dezastre!

În urmă cu ceva vreme, vorbeam de anii „dionisiaci” care urmează – prăpăstioși, guralivi, belicoși, tulburați, turbulenți, confuzi, extremiști, radicali, setoși de sânge și de lacrimi.  2025 va fi un an dionisiac 100%. Va spori nevrozele, turbulențele, conflictele, comploturile, războaiele dintre idei, oameni, națiuni și viziuni. Va multiplica punctele de nevroză, liniile de conflict, ostilitățile directe și soluțiile “nocturne” (hibride, asimetrice, conspiraționiste etc.). Va accentua dramatic clivajele și neputințele…

2025 – Tendințe și prognoze

Valentin Naumescu, Profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și director al Centrului pentru Studiul Relațiilor Externe ale UE și ordinii globale (Centrul EUXGLOB, UBB) „Puneți-vă centurile!”… Asta n-a fost tot. Vine 2024+1 Îndemnul din titlu este, de fapt, o reluare a titlului unui articol pe care l-am publicat cu trei zile înainte de șocul alegerilor prezidențiale din 24…

Evoluții macroeconomice și perspective pentru 2025. Va veni nota de plată.

În anul 2024 economia României va performa sub potențial, dacă avem noroc, economia va crește cu aproximativ 1% în termeni reali. Singurul motor de creștere economică a fost consumul, alimentat de creșterea puternică a salariilor, în contextul anului electoral. În același timp, dacă analizăm execuția bugetară, defictul va merge în anul 2024 către 9% din PIB – un deficit neobișnuit de ridicat în condiții economice normale (mai ridicat a fost doar în perioada diverselor crize). Oricum ne-am uita la el, acest defict bugetar nu este…

Anul 2025? Între complicat și oribil

Anul 2025 va fi unul al slăbirii Alianței Atlantice de către cel care ar trebui să-i fie cel dintâi garant: președintele Statelor Unite. Înainte de a arăta în mod clar ce are de gând cu războiul din Ucraina, Donald Trump își șantajează și slăbește aliații: Germania, Canada, Danemarca… Premierul ungar Viktor Orban este, fără îndoială, un optimist. El a afirmat în cadrul conferinţei sale de presă de sfârşit de an că lumea va intra într-o nouă eră a păcii și prosperității după ce Donald Trump îşi va prelua mandatul, pe 20 ianuarie.…

Riscuri Politice si de Securitate pentru 2025: Lebede Negre, Rinoceri Gri, Elefanți Albi sau Pisicile lui Schrödinger?

În context geopolitic, conceptul de risc poate fi definit ca o amenințare potențială la adresa stabilității statelor, alianțelor sau regiunilor, generată de interacțiunea unor factori economici, politici, sociali și de securitate. În lucrarea sa de referință, Il Principe (1513), Niccolò Machiavelli oferă una dintre primele articulări ale problematicii riscului, deși nu folosește explicit termenul. El abordează gestionarea incertitudinii și a pericolelor legate de guvernare, subliniind interacțiunea dintre două concepte…

ROMÂNIA TREBUIE SĂ EVITE CAPCANA LUI PATRUȘEV

Nu, nu suntem în „categoria echilibrată Ungaria, Slovacia, România”! Evident, este o capcană rusească parșivă și ipocrită, așa cum sunt toate discursurile Kremlinului, menită să slăbească și mai mult credibilitatea statului român, oricum afectată de episodul atacului hibrid al Rusiei și al necesității de a anula alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. România este ferm și necondiționat de partea Ucrainei în războiul de invazie pe care l-a declanșat Rusia. România susține toate sancțiunile decise de UE și SUA împotriva Rusiei. UE poate vorbi și în numele României, o țară cu o societate majoritar pro-occidentală, care manifestă suport politic și popular semnificativ pentru UE. De ce este o capcană ce a spus vocea de la Kremlin? Dacă nu spunem nimic, înseamnă că acceptăm…

Ce înseamnă, corect, suveranist și anti-suveranist?

Pentru presă și analiști, comentatori, „influenceri” etc. * Terminați, vă rog, cu formularea ineptă „polul suveraniștilor”!Vorbim de polul extremiștilor, de polul anti-sistem, de polul antioccidentalilor, izolaționiștilor și rusofililor! Mai corect – polul anti-suveraniștilor și prietenilor imperialismului rusesc.SUVERANĂ este Ucraina când își exprimă voința democratică a unei națiuni de a adera la UE și NATO, la lumea occidentală, și de a scăpa de închisoarea lumii ruse!ANTI-SUVERANISTĂ este Rusia lui Putin când invadează un stat democratic suveran și amenință cu arme nucleare state și națiuni care vor să fie cât mai departe de tirania și minciuna continuă a Kremlinului!SUVERANĂ este România pro-occidentală, care s-a alăturat pentru că așa am dorit…

Nicușor Dan, propus candidat la președinție de ICDE și coaliția România Europeană

Pe scurt, cum a fost. Vineri, 6 decembrie, în jurul prânzului, dl Nicușor Dan a primit, la Cluj, Premiul ICDE România Europeană 2024, pentru promovarea valorilor europene în România. Evenimentul fusese planificat încă din octombrie și nu avea absolut nicio legătură cu alegerile prezidențiale. În timp ce se adresa publicului, a apărut știrea că CCR a invalidat complet alegerile prezidențiale iar întreg procesul electoral se va relua de la zero în 2025, foarte posibil cu noi candidați. După-masă, împreună cu colegii din ICDE am anunțat public, pe Facebook, propunerea Asociației ICDE ca dl Nicușor Dan să fie susținut în comun de partidele democratice prooccidentale și de societatea civilă pentru alegerile prezidențiale din 2025, Primarul General al Capitalei având marea calitate de a…

Am scăpat de ce era mai rău! 

Am scăpat de ce era mai rău! Dar complicațiile privind coaliția de guvernare vor fi mari și vor dura întregul mandat (patru ani sau mai puțin, dacă vom ajunge la alegeri anticipate peste 2-3 ani). Cunoaștem, așadar, structura noului Parlament, sursa puterii politice în sistemul constituțional din România. Direcția pro-Vest a României a fost salvată! Nu ieșim din UE și NATO, nu virăm dinspre SUA spre Rusia, nu devenim neutri. Moscova poate să știe că a fost din nou învinsă în alegerile din spațiul de limbă română, așa cum a fost învinsă și în Republica Moldova. Spuneam recent că aceasta este prioritatea nr. 1. și iată că a fost atinsă. Peste 60% din locurile de deputați și senatori vor fi ocupate de partidele care se pronunță pentru UE, NATO și alianța strategică cu SUA. Asta nu…

Acum ori niciodată

Republica Moldova, sora noastră, Georgia, atacată de Rusia în 2008, Ucraina – expusă invaziei și genocidului din 2022 – sunt țări singure, care caută cu disperare calea spre libertate, spre Uniunea Europeană și NATO, chinuindu-se de peste trei decenii cu mafiile rusești, propaganda rusă și agresiunea rusă directă.  Iar noi, primiți din 2004 în NATO și din 2007 în UE, trăitori într-o țară care în sfârșit se dezvoltă cu adevărat, suntem loviți de pe Tik-Tok de un șarlatan cu idei absurde și discurs legionar, 100% om al sistemului comunist, pregătit ca ”Mesia”, dar cu ”misiuni” în Vest încă din anii 80, afaceri cu Mazăre și campanie cu zero costuri declarate.   Un individ despre care nu știm ce a făcut vreo două decenii în Austria și care captează fraudulos…

Vom scăpa de cartelul USL?

Se pare că am uitat – sau n-am învățat nici acum – de ce există în democrație mai multe partide. Pentru a reprezenta, fiecare, un anumit segment electoral.  Partidul care vrea voturi din orice zonă socială e populist și incapabil să aplice un anumit program electoral: nici nu-și ține promisiunile, nici nu are coerență în politicile sale publice.  Doar un partid solid, articulat doctrinar, cu membri care înțeleg valorile pe care le promovează, e un partener fiabil, cu care poți încheia, prin vot, un contract politic demn de crezare.  La stânga, PSD e relativ corect plasat. E votat, de 35 de ani, de foștii membri PCR și ai Securității, dar și, grosso modo, de ”bugetari” și pensionarii săraci din rural sau urbanul mic.  AUR e și el un partid cu poziții…

O solitudine consolată

Beethoven credea în Dumnezeu, ca Ființă supremă, izvor al vieții și al inspirației umane. Nu era însă un „practicant” și nici un catolic cu etichetă.  Poate că surditatea care l-a lovit l-a făcut să evite viața eclezială a vremii lui și nu greșim socotind că geniul care-l locuia putea comunica nu doar sugestii muzicale transcendente, ci și stabili o punte nemijlocită spre misterul divin.  M-a impresionat, în cartea lui Norman Lebrecht, descrierea morții lui Beethoven. La 56 de ani, când s-a stins (depășind totuși speranța de viață a unui adult european din secolul XIX), el colecționa deja o mulțime de afecțiuni care i-au venit de hac.  Unul dintre cei aflați la căpătâiul agonizantului s-a apucat, cam grosolan, să-i spună că trebuie ”să-și facă datoria de cetățean și…

Moștenirea Hamas sau…o șansă pentru Gaza?

Pe 30 octombrie 2023 scriam pe Facebook textul de mai jos, în care vorbeam de necesitatea ca organizația teroristă Hamas să capituleze necondiționat și să accepte să se dezarmeze, dacă își iubește cu adevărat poporul. Nu sunt naiv și nu îmi imaginam, desigur, că teroriștii vor face asta, dar spuneam că tot în acel punct se va ajunge, mai devreme sau mai târziu, după ce vor fi distruși complet în războiul pe care l-au pornit împotriva Israelului. Finalul oricum va fi acolo, spuneam în textul meu, dar după ce vor fi eliminate toate căpeteniile lor, una câte una, și după un război cumplit – provocat de Hamas, prin atacul criminal de pe 7 octombrie 2023 împotriva Israelului – care va însemna multe distrugeri și victime în Gaza. Așa a fost, din păcate… Au sperat…

Un an de la atacul teroriștilor Hamas: ce au „reușit”, ce au ratat. Trăiesc palestinienii mai bine datorită Hamas?

Pe 7 octombrie 2023, combatanții înarmați ai organizației teroriste Hamas, adică partidul aflat la guvernare în Gaza din 2006, treceau frontiera și începeau atacul criminal, abominabil, descreierat asupra populației israeliene. Au comis în acea zi mii de agresiuni asupra civililor (bărbați și femei, copii, tineri și vârstnici) – crime, violuri, răpiri, distrugeri. Nu mai vorbim de militarii și polițiștii israelieni uciși. La acea dată, Gaza era liberă, în urma retragerii trupelor israeliene în 2005. Pe plan internațional, existau atunci ceva speranțe după „acordurile abrahamice” ale Israelului cu câteva state arabe din regiune, mediate de SUA în 2020, și mai ales existau speranțe reale, substanțiale, pentru un acord politic de recunoaștere și normalizare a relațiilor între Israel…

Portofoliul României în noua Comisie Europeană: o formă fără fond?

Portofoliul obținut de România în noua Comisie Europeană este ambiguu și categoric sub greutatea politică, prioritatea și concretețea precedentelor trei portofolii ale comisarilor români, adică Transporturile, Dezvoltarea Regională și Agricultura. Sperăm să nu fie o formă fără fond, mai ales că UE nu prea are competențe decizionale în domeniile menționate (de exemplu, UE nu are o politică educațională comună) iar conținutul postului realmente trebuie „inventat” pe parcurs. Faptul că nivelul este de vicepreședinte executiv nu înseamnă în sine prea mult și nu trebuie să „ne ia ochii”, dacă nu va fi nimic serios/prioritar de coordonat. Dar în politică se spune corect că „funcția este ceea ce omul face cu ea”. Vom vedea. Succes doamnei Mînzatu și…

Premier de centru-dreapta în Franța! Michel Barnier

Am avut așadar dreptate. Nu va fi o guvernare NFP, nu va fi nici măcar o guvernare de centru-stânga, pentru că, așa cum am explicat în articolele din această vară, Stânga nu a câștigat alegerile. Mulți jurnaliști s-au luat unii după alții și au prezentat lucrurile simplist.  De departe, cele mai multe voturi în Franța au fost de dreapta: dreapta radicală, dreapta moderată și centrul macronist (peste 73%). Doar 26,4% dintre francezi au votat pentru blocul de stânga NFP, ca număr de voturi, chiar dacă au obținut cele mai multe mandate, având alianța împotriva RN la turul II cu Centrul (blocul Ensemble), care avusese și el 24,2%. S-au sprijinit reciproc în turul al doilea, dar asta nu schimbă tabloul electoral propriu-zis al scenei politice franceze, predominant de dreapta. Nu…

Două treimi din tinerii est-germani au votat cu partide extremiste de dreapta sau de stânga!

Mărturisesc că sunt uluit de votul cel puțin inept, ca să nu folosim un termen mai dur, dat de tinerii germani de 18-24 de ani din landurile est-germane Turingia și Saxonia în alegerile regionale de ieri, 1 septembrie. Nu știu deocamdată dacă rezultatele sunt cu specific provincial estic sau dacă pot fi considerate un predictor pentru votul tinerilor din întreaga Germanie, la alegerile parlamentare federale de anul viitor, în septembrie 2025. Sau, mai rău, dacă trebuie să ne așteptăm ca acest val de radicalizare ideologică dreapta-stânga să se extindă și să ajungă peste 1-2 cicluri electorale și în România, de exemplu.  66 la sută dintre tineri au votat cu AfD (38%), Die Linke (16%) sau BSW (12%), adică…

Dacă partidul ar fi o companie, ar mai ieși cetățenii în pierdere?

Acum câteva zile, compania Starbucks și-a concediat CEO-ul, Laxman Narasimhan, în funcție de mai puțin de un an, deoarece sub conducerea sa compania a raportat două trimestre consecutive de scădere a vânzărilor, iar prețul acțiunilor sale a scăzut cu 20%. Competiția este acerbă, iar cu cât ești în vârf, cu atât fiecare greșeală se plătește și mai mult. De aceea, orice antreprenor știe că împărțirea responsabilității în cadrul companiei este un factor important în succesul acesteia. Iar responsabilitatea vine în primul rând cu înțelegerea funcției, întrucât de exemplu un director executiv trebuie să își asume niște obiective clare, trebuie să își înțeleagă rolul, echipa și să gestioneze cu atenție resursele oferite. Iar dacă nu reușește să realizeze aceste lucruri, este înlocuit de…

Ce poate câștiga Ucraina din incursiunea militară în Rusia

Cele șapte argumente (beneficii) ale incursiunii majore a Forțelor Armate ale Ucrainei pe teritoriul Rusiei, începute pe 6 august: 1. Schimbarea dinamicii războiului, prin recurgerea la factorul-surpriză (ieșirea din etapa războiului de uzură, pozițional, și intrarea în etapa războiului de manevră, care este mai dinamic și mai imprevizibil). 2. Schimbarea percepției politice internaționale asupra războiului (Rusia „aproape câștigătoare” și Ucraina „victimă sigură”). 3. Creșterea presiunii asupra Rusiei, pe care o obligă la măsuri defensive, la relocări de trupe și la pierderea inițiativei tactice pe care rușii o aveau pe fronturile din Ucraina. Ofensiva rusească începută în martie își pierde suflul. 4. Ridicarea moralului societății ucrainene și sponsorilor…

Există soluții pentru combaterea extremismului: cordonul sanitar al UE

Parlamentul European a început a zecea legislatură, cu 720 de europarlamentari aleși pe 9 iunie de peste 180 milioane cetățeni europeni. Cu 109 din aceste locuri formând două partide de extremă dreapta în Parlamentul European, prima sesiune plenară a fost așteptată cu mult interes și mai ales multă teamă, date fiind deciziile importante care au trebuit luate de europarlamentari prin vot.   Teama s-a dovedit a fi parțial justificată atunci când o manifestare extremistă a avut loc la prima sesiune a Parlamentului European. Episodul a fost realizat chiar de un europarlamentar român de extremă dreapta, preluat în publicații și de peste ocean. Deși în România ecourile acestui episod încă sunt prezente, la Bruxelles focul a fost stins rapid, iar momentul a impulsionat forțele…

Europa și alegerile americane: semne bune, dar să ne pregătim pentru ce e mai rău

Din perspectivă europeană, mizele alegerilor americane sunt menținerea angajamentului pentru NATO și sprijinirea Ucrainei.  Din perspectivă rusească, mizele sunt dezangajarea Americii în raport cu Alianța Atlantică și Ucraina. Aceasta ar slăbi Europa, iar o cădere a Ucrainei ar fi o amenințare existențială pentru democrațiile de pe flancul estic și întregul sistem liberal european.  În consecință, candidatul preferat al Europei este cel al democraților, cel mai probabil Kamala Harris. Candidatul preferat al Rusiei este Donald Trump. Nu este clar deocamdată cum se va schimba dinamica electorală în SUA odată cu retragerea lui Joe Biden.  Dar pentru Europa, cel mai prudent ar fi să se pregătească pentru scenariul rău – și anume acela de a rămâne singură în…

Iată că Stânga nu a câștigat alegerile din Franța! Macron și Centrul au reintrat în joc.

Din 8 iulie, a doua zi după turul al doilea al alegerilor parlamentare, mă străduiesc să explic în spațiul public românesc că Stânga nu a câștigat alegerile franceze. Nici ca număr de voturi populare, nici ca număr de mandate în Adunarea Națională, blocul stângist NFP nu are suficiente argumente pentru a pretinde postul de premier.DOAR UNUL DIN PATRU FRANCEZI A VOTAT STÂNGA ȘI EXTREMA STÂNGĂ (cca 26%), restul votând Centrul, dreapta și extrema dreaptă. Am indicat încă din 8 iulie că soluția pentru a ține extremele de dreapta (RN) și de stânga (LFI, Comuniștii) în opoziție este o coaliție preliminară a Centrului macronist cu Dreapta conservatoare moderată (Republicanii), care să devină astfel principala forță din parlament (161 plus 48 de mandate), urmată de cooptarea a doar două…

Atentatul din SUA, criza centrului politic și nevoia de moderație 

Atentatul din SUA este în același timp un barometru și un predictor. Este un senzor al unei tensiuni ideologice, politice și sociale ajunse la paroxism, între două opțiuni care se radicalizează și lasă tot mai puțin spațiu de conciliere, compromis și nuanțe între ele, și totodată un predictor al vremurilor grele care vin pentru democrațiile liberale. Fiecare din cele două opțiuni rivale are o doză de justificare și argumentare în forma lor moderată și rațională, după cum fiecare din ele eșuează grav în momentul în care se radicalizează, intoxicându-se cu exagerări, excese, aberații nesustenabile. Nu, ruptura nu este doar în SUA. Vine și în Europa acest val de radicalizare ideologică și de polarizare, chiar dacă, din fericire, sistemele electorale cu reprezentare proporțională mai…

Prezentare de carte

Things fall apart; the centre cannot hold;/ Mere anarchy is loosed upon the world … Versurile din poezia Second coming de W.B. Yeats (scrisă în 1919) aveau să fie preluate în nenumărate enunțuri de tip politic. Iată că metafora centrului ordonator este inclusă în titlul unei noi lucrări, situată în fascinanta zonă de contact între teoria politică și ceea ce anglo-saxonii numesc practical politics – acțiunea concretă în arena publică. Apărută la sfârșit de iunie la Armin Lear Press, cartea editată de Yair Zivan și intitulată The Center Must Hold: Why Centrism is the Answer to Extremism and Polarization a suscitat deja reacții ample și se anunță a fi un volum extrem de influent. Nici nu se putea altfel, într-o perioadă atât de încărcată politic. Dar, așa cum o ilustrează…

Centrul începe să fie din nou zona din care se câștigă alegerile. Fără urlete, fără minciuni, fără agresiuni

Profesorul de studii diplomatice Corneliu Bjola afirmă că asta este o veste proastă pentru Kremlin, care se uită neputincios cum democrațiile, atât de disprețuite de Putin (dar și de Xi), se regenerează superb periodic și își reînnoiesc corpul politic.După 14 ani, laburiștii se întorc la putere în Marea Britanie, în urma unei campanii în care populismul a fost la cote scăzute.Mesajul lor a fost simplu, dar după anii de haos ai conservatorilor, a funcționat foarte bine: ideea că politica este despre performanță în slujba lui res publica (binele comun, cum spuneau romanii), și asta înseamnă că trebuie făcută de oameni competenți, onești, ancorați în problemele cetățenilor. Mesajul a prins foarte bine, alegerile au fost câștigate, dar greul de acum…

Interviuri

Centrul începe să fie din nou zona din care se câștigă alegerile. Fără urlete, fără minciuni, fără agresiuni

Profesorul de studii diplomatice Corneliu Bjola afirmă că asta este o veste proastă pentru Kremlin, care se uită neputincios cum democrațiile, atât de disprețuite de Putin (dar și de Xi), se regenerează superb periodic și își reînnoiesc corpul politic.După 14 ani, laburiștii se întorc la putere în Marea Britanie, în urma unei campanii în care populismul a fost la cote scăzute.Mesajul lor a fost simplu, dar după anii de haos ai conservatorilor, a funcționat foarte bine: ideea că politica este despre performanță în slujba lui res publica (binele comun, cum spuneau romanii), și asta înseamnă că trebuie făcută de oameni competenți, onești, ancorați în problemele cetățenilor. Mesajul a prins foarte bine, alegerile au fost câștigate, dar greul de acum…

Centrism is moderation and pragmatism; the embrace of complexity; the deep commitment to liberal democracy

Yair Zivan is the editor of a new book on centrism, The Center Must Hold: Why Centrism is the Answer to Extremism and Polarization. We have recently sent him a few questions about it and here are his answers. Aurelian Craiutu (AC): First of all, congratulations on the publication of The Center Must Hold: Why Centrism is the Answer to Extremism and Polarization, the book you recently edited, and which was released in the UK on June 27. I was delighted and honored to contribute a chapter on moderation as a face of centrism. Would you please describe briefly for the Romanian readers first, who are you, and second, explain how your previous political experience motivated you to publish this book? Yair Zivan (YZ): Thank you for the warm words and thank you especially for your excellent…

Publicați alături de noi

Centrulpolitic.ro este în căutare de autori noi și contribuții de calitate. Așteptăm texte fundamentate și argumentate, bazate pe cunoaștere și valoare intelectuală, care să ajute la promovarea moderației și ideii centrului politic.

Dacă doriți să intrați în echipa Centrulpolitic.ro, ne puteți trimite articole pe diverse teme (politică internă, UE, securitate și politică internațională, economie, societate, cultură și educație) pe adresa redactia [at] centrulpolitic.ro

Vă așteptăm!

Adaugă aici textul pentru subtitlu

Folosim cookie-uri pentru a furniza o experiență mai bună de navigare. Prin continuarea navigării pe website-ul nostru, confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Confidentialitate
De acord