Cele mai recente articole

Coana Ursula față cu reacțiunea (II)

În prima parte a acestui text sugeram că șansele „reacțiunii” de a demite Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen sunt reduse, dar că există și alte mize semnificative pentru toate părțile implicate – inclusiv pentru susținătorii moțiunii de cenzură. Acum avem cifrele și, odată cu ele, o imagine asupra (dez)echilibrelor din Parlamentul European (PE), ceea ce ne permite, într-o primă etapă, să privim de aproape câteva scene interesante, iar apoi să formulăm câteva ipoteze despre tabloul general. Așadar, din cei 719…

Ura, ca stimulent al opţiunii politice

Un recent sondaj INSCOP plasează AUR în preferinţele electoratului, cu un alarmant procent de 40,5 la sută. Mai mult, dublat faţă de scorul pe care acest partid l-a obţinut alegerile parlamentare din toamna anului trecut, când a obţinut punţin peste 18 la sută. Este îngrijorătoare şi situaţia actuală, dar mai îngrijorătoare este perspectiva ca, peste trei ani sau poate mai repede, acest partid – extremist, radical, cu vădite nostalgii atât după comunism, cât şi după legionarism, care l-a susţinut pe fostul candidat pro-rus la…

Coana Ursula față cu reacțiunea (I)

Acest text nu reprezintă decât o introducere în problematica amplă și interesantă a controlului Parlamentului European (PE) asupra Comisiei Europene, adusă în actualitate de inițierea moțiunii de cenzură asupra echipei executive a doamnei Ursula von der Leyen. În cea de-a doua parte, pe care o voi finaliza imediat după votul de joi, vom discuta și despre dinamica populiști – centriști, despre coeziunea coaliției guvernamentale din UE, despre consecințele asupra unor grupuri politice – foarte importante vor fi evoluțiile din ECR, tabăra…

Modernizările incomplete ale României ne trag acum înapoi

Istoria României pare un lung șir de „proiecte de țară” ambițioase și modernizări incomplete, de la 1848 până la integrarea europeană din 2007. Parțial reușite, fiecare cu câte ceva bun, dar esențialmente ratate, tocmai fiindcă aceste modernizări nu au reușit niciodată să ducă lucrurile la bun sfârșit și „au uitat ceva” pe dinafară. Ca o boală tratată insuficient, cu doze subliminale de medicamente sau oprite prea repede și cu reveniri ale aceleaiași vechi boli, după zeci de ani. Să încercăm, foarte succint, o posibilă explicație.…

Cât mai durează Războiul lui Putin. Resursele contează, dar nu e doar atât

Devine tot mai evident că Războiul lui Putin împotriva Occidentului ține de capacitatea de a purta lupta pe termen lung. Declanșat în august 2008 prin invazia rusească în Georgia, la doar patru luni după Summitul NATO de la București, la care s-a vorbit (dar, din păcate, nu s-a reușit o decizie) despre aderarea Ucrainei și Georgiei la Alianța Nord-Atlantică, agresiunea lui Vladimir Putin este, în esență, o chestiune de rezistență pe termen lung. Dictatorul de la Kremlin a mizat și în 2008, și în 2014, și în 2022, pe…

Rusia, NATO şi descurajarea

Spectaculoasele lovituri aeriene ordonate de Preşedintele Trump împotriva Iranului au reafirmat, dramatic, valoarea simbolică şi militară a descurajării. Atacul american este o trecere a Rubiconului şi un semnal transmis celor pregătiţi să conteste ordinea internaţională: perspectiva unui Iran nuclear este îndepărtată, cel puţin pentru anii care urmează. Pe acest fundal al revigorării descurajării, summit-ul NATO de la Haga a însemnat un moment de pragmatism şi de luciditate. Asumarea unei ţinte de 5 la sută de alocare pentru înarmare,…

Un tandem politic care garantează o Românie euroatlantică

După luni de incertitudine politică, după luni în care am trăit cu spaima unei iminente decuplări a României de la parcursul euroatlantic şi reintrării ei în zona de influenţă a Rusiei – luni care au urmat alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, în care ne-am trezit cu interferenţa Rusiei în procesul electoral, în favoarea lui Călin Georgescu –, se poate spune că, în acest moment, România are la vârful său cel mai bun tandem care se putea forma în această perioadă: Nicuşor Dan, preşedinte – Ilie Bolojan, premier. Un tandem oferă…

Între Teheran și Haga: ce fel de război, ce fel de pace ne așteaptă?

Între Teheran și Haga nu e doar legătura contextuală produsă de apropierea Summitului NATO din 24-25 iunie a.c., la doar câteva zile după bombardamentele SUA asupra instalațiilor nucleare ale regimului de la Teheran. Desigur, acesta este planul principal al discuției noastre de astăzi, dar nu este singurul. Elementul comun al celor două evenimente cruciale îl reprezintă noua politică externă și de securitate a Statelor Unite ale Americii, asupra căreia trebuie să reflectăm cu toții (în primul rând europenii) mai bine, pe termen…

Războiul israeliano-iranian văzut prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Despre complexitatea și ambiguitatea specifice tandemului agresor-victimă

Înainte ca Rusia să își arunce hoardele în uniformă asupra Ucrainei, liderul Putin a amenințat națiunea vecină (și pe liderul său, Volodimir Zelenski), cerându-i să renunțe oficial la teritoriile deja ocupate de ruși (sau pe care aceștia le doreau), să nu se mai opună planurilor rusești de a bloca expansiunea NATO spre Est, să se supună dorințelor securitare ale Moscovei, să nu mai pretindă că ar fi o națiune de sine stătătoare. Să accepte că e de facto parte a națiunii ruse, glorioasă și victorioasă iar ca semn de bună voință să…

„Și dacă ne veți da o politică internă…dificilă, cea externă tot bună va fi!”

…asta vor trebui să spună diplomații României, în anii care vin. A devenit un loc comun citarea, la diverse evenimente diplomatice cu ștaif sau în declarații politice de salon, a lui Nicolae Titulescu, fost ministru de Externe al României (1927-1928 și 1932-1936), ales de două ori președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor, cu faimoasa sa formulă “dați-mi o politică internă bună, ca să pot face o politică externă bună”. Să nu ne imaginăm că politica internă interbelică a României a fost neapărat și tot timpul un…

Iranul şi programul atomic sau despre teocraţia nucleară care sfidează lumea

Istoria este în mişcare, spre a cita formula memorabilă a lui Raymond Aron. Atacul Israelului împotriva ţintelor nucleare din Iran este o trecere a Rubiconului: de acum înainte, regimul teocratic şi totalitar de la Teheran este confruntat cu singurul instrument pe care îl poate înţelege, forţa asaltului militar. Căci un asemenea regim, fondat pe barbarie şi pe elan mesianic, ţinând in captivitate o întreagă naţiune prin frică şi  represiune, trebuie oprit înainte ca obiectivul său ultim să fie atins. Iar acest obiectiv final este…

Când timpul s-a rupt: Henri Bergson și anatomia celor 163 de zile ale crizei politice românești

Între 6 decembrie 2024 și 18 mai 2025, România a trăit o ruptură. Nu o simplă disfuncție instituțională, ci o criză sistemică, declanșată de anularea alegerilor prezidențiale în plin proces electoral, ca reacție la un atac hibrid de o amploare fără precedent atribuit rețelelor de influență rusă. Suspendarea democrației electorale nu a fost doar un gest administrativ, ci începutul unui proces de destabilizare profundă. Următoarele 163 de zile au însemnat mai mult decât o perioadă de tranziție: au fost un interval critic, în care viitorul…

Relațiile cu Republica Moldova, quo vadis? O posibilă nouă bornă semiotică

Președintele României va efectua curând prima sa vizită externă în plan bilateral la Chișinău. Nicușor Dan continuă astfel o cutumă și o obișnuință a șefilor de stat ai României, care are o dublă relevanță – strategică și simbolică.  Mai mult, vizita sa poate construi semne puternice ale unei noi relații între România și Republica Moldova.  Reiau și aici, în preambulul acestor modeste rânduri, o frază strălucitoare, recentă, a doamnei Maia Sandu, pe care președintele României o va reîntâlni în câteva zile: „Ne vede o…

Războiul din Gaza și prețul egoismului politic al lui Netanyahu

La aproape douăzeci de luni de la începutul războiului Israelului în Gaza, ceea ce a început ca o ripostă la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 s-a transformat într-o campanie prelungită și brutală, fără un final clar definit. Cu peste 54.000 de palestinieni și peste 1.600 de israelieni morți, Gaza zace în ruine, iar instituțiile democratice ale Israelului se clatină sub povara unei agende guvernamentale tot mai maximaliste. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu se află în centrul acestui conflict — un lider care se agață de putere în…

Preşedintele şi Republica: despre posibilitatea unei reconstrucţii

Depunerea jurământului de către Preşedintele Nicuşor Dan încheie cea mai dramatică dintre crizele politice din România de după 2007. O dată cu validarea alegerii sale, republica se poate  angaja, timid, pe un drum al reconstrucţiei. Deceniul lui Klaus Iohannis trebuie să servească ca un îndreptar: erorile predecesorului pot fi, pentru cel care îi urmează, materia din care se se hrănească un tip de moderaţie fermă şi de  înţelepciune politică. Acolo unde aroganţa a domnit, este vremea pentru politica la scară umană a…

Cum legăm punţile între români şi români?

Întrebarea din titlu mă tem că ar trebui reformulată: mai poate fi legată puntea între români şi români, între cei pro-occidentali şi cei „suveranişti”, între care ura a căscat o prăpastie? Cum să reparăm ceea ce a demolat, cu tenacitate, timp de ani de zile, o agresivă propagandă politico-mediatică anti-occidentală care a dezbinat şi a săpat la temelia democraţiei şi a alianțelor fundamentale ale României, adică NATO și UE? Am sperat poate mulţi dintre noi că, odată încheiată competiţia electorală pentru Preşedinţia României, odată cu…

Lucrurile care trebuie făcute. Acum.

În esență, a venit vremea să dovedim că România nu este doar suma artificială, lipsită de credibilitate și relevanță internațională, între o populație dezbinată, în interiorul căreia colcăie ura și dorința de răzbunare, și un stat clientelar și inerțial, ci o națiune în sensul modern, solidar, coerent, creativ, competitiv și avansat al acestui vechi cuvânt. O națiune nu mai înseamnă de vreun secol încoace doar etnie, limbă, pașaport, religie, beneficii de la guvern (ce ne dă statul?) sau cetățenia unui…

Iuliu Maniu sau despre politica la scară umană

Iuliu Maniu nu a fost un salvator mesianic, iar tenacitatea curajului său a fost dublată de politeţea intransigentă a unui gentleman ce refuză invectiva. În secolul rătăcirilor, Iuliu Maniu a ilustrat, până in clipa sacrificiului său, o idee despre politica la scară umană: demnitatea individului şi libertatea au fost valorile pe care nu le-a abandonat, niciodată.             Şi poate că, astăzi, mai mult ca oricând, ne întoarcem la Iuliu Maniu spre a putea învăţa…

Iluzoria pace din Ucraina – despre dificultatea extremă de a da satisfacţie atât agresorului cât şi victimei. Conexiunea cu alegerile prezidențiale din țara noastră

Războiul Rusiei contra Ucrainei nu pare că se apropie rapid de final, în niciunul dintre scenariile clasice – înfrângere, armistițiu, sau acord de pace. Cu toate că ritmul cu care rușii reușesc să mai ocupe noi teritorii ucrainene este unul de melc, iar Kievul rezistă încă cu destul succes. Ambele armate suferă pierderi grele, în oameni și echipamente, dar capacitatea lor de luptă nu a scăzut sub pragul colapsului. Pe acest fond, liderul rus a surprins opinia publică internațională propunând pe 11 mai discuții de pace directe cu…

Lupta de clasă în epoca de AUR

Discursul de aseară al lui Călin Georgescu, pe care George Simion afirmă că, dacă va ajunge preşedintele României, îl va numi premier – chiar dacă pentru asta va trebui să arunce ţara în aer printr-o prelungire a crizei politice, dizolvând Parlamentul – este nu doar delirant, este sinistru. Din spatele acestuia pândeşte spectrul unei dictaturi de sorginte marxistă, puse sub semnul luptei de clasă. Ne e pregătită intrarea într-o Epocă de AUR a egalitarismului. În ieşirea de aseară, obişnuita înregistrare din sufragerie, locul din care se…

Fuga din rai. România, la răscrucea strategică între două viziuni de politică externă

Turbulențele geopolitice în cascadă din vecinătatea României și din întreaga lume obligă România la reconectări imediate, coerente și pe termen lung în sistemul de relații internaționale. Provizoratul actual, generat de prelungirea calendarului electoral, face ca România să rateze importante oportunități succesive de poziționare și acțiune în plan extern.  Acest provizorat se va încheia de jure duminică, 18 mai, odată cu alegerea președintelui României pentru următorul mandat de cinci ani.…

De ce am ajuns pe marginea prăpastiei?

Votul din 4 mai, dat lui George Simion, ca urmaş politic al lui Călin Georgescu, echivalează cu un vot de demolare a statului român, a democraţiei, dat de „suveraniști”. De ce am ajuns, însă aici, pe marginea prăpastiei? Primul tur de scrutin prezidenţial a fost câştigat de liderul AUR, „suveranistul” George Simion. Un fost șef de galerie de fotbal, extremist, admirator de legionari, care s-a dovedit una dintre cutiile de rezonanță ale propagandei ruse din România, în ultimii ani. Și care, de curând, s-a declarat urmaș politic al…

România: Preşedintele şi destinul unei republici

Moştenirea deceniului Klaus Iohannis este impasul democratic de acum. România pe care o lasă ca legat succesorului său  Klaus Iohannis este un stat a cărui economie şi politică externă au devenit expresia însăşi a slăbiciunii noastre ca naţiune. Stabilitatea în numele căreia pluralismul şi competiţia au fost subminate se dovedesc a fi fost doar o iluzie.  Iar tot ceea ce urmat, din noiembrie 2024 încoace, nu este decât istoria degradării unei democraţii fragilizate de cei care ar fi fost chemaţi să o ocrotească. Frustrarea…

Ce asumă primii patru candidaţi la Preşedinţie: Estul sau Vestul?

La fel ca în precedenta campanie electorală prezidenţială, nici acum dezbaterile şi analizele nu au pus accentul pe subiecte ce ţin de politică externă, de securitate şi apărare, deşi acestea sunt, potrivit Constituţiei, principalele responsabilităţi ale preşedintelui României. În plus, poziţionarea strategică a ţării, relaţia cu UE, cu SUA, cu NATO, politica de alianţe, parteneriatele strategice sunt teme de interes major, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-un nou context internaţional, în plus impredictibil, cu crize internaţionale…

Cele trei Românii politice au cuvântul. Alegerea ne va influența pentru o generație

În primele zile din ianuarie, am vorbit despre „cele trei Românii politice” și despre semnificațiile paradigmatice ale acestor opțiuni electorale clar conturate din 2025, pentru viitorul țării.[i] Alegerile de acum sunt comparabile ca importanță cu alegerile prezidențiale din 1996 și cu cele din 2004, care au decis, fiecare în parte, direcția strategică a României în momente cruciale ale istorie noastre recente, în etapa tranziției postcomuniste tulburi a anilor ‘90, respectiv la momentul integrării în NATO și UE,…

Federaţia Rusă şi teroarea ca armă de război

Masacrul din Duminica Floriilor este semnul terifiant al unei continuităţi. Pentru Rusia lui Vladimir Putin teroarea este unica manifestare a politicii externe, iar crimele de război sunt imaginea, teribilă, a propriei viziuni despre relaţiile dintre naţiuni. Mai mult decât un act de barbarie, atacul din Duminica Floriilor este o provocare  lipsită de  ambiguitate. Departe de a fi angajată pe un iluzoriu drum al păcii, Rusia este pregătită să recurgă la violenţă şi la intimidare spre a-şi atinge autenticul obiectiv,…

Cu TikTok-ul la târg 

… pentru că, măcar cei ieșiți din adolescență vor fi auzit bancul cu bătrânul care-și scoate calul la târg, la vânzare. Biata gloabă de-abia mai putea mișca de bătrânețe. În jur, numai cai unul și unul: armăsari focoși râvniți de Feți-Frumoși, cai puternici, de tracțiune, iepe zvelte, numai bune de prăsilă. Toți se vindeau ca pâinea caldă, numai calul nostru nicidecum. Când nu mai rămăseseră mulți de ales, vine și primul cumpărător: „Auzi bade, calul asta mai poate trage măcar o teleguța din ceea, ușoară?” Badea: „Nooo, nu mai poate!”…

Duetul „suveranist” Ponta – Simion

Sunt contracandidaţi în cursa pentru Preşedinţia României, dar cântă aceeaşi partitură, a „suveranismului”, un curent încurajat, de ani de zile, de Rusia: Victor Ponta şi George Simion. Ce coşmar ar fi dacă, aşa cum prefigurează un sondaj recent de opinie, în turul doi al alegerilor prezidenţialelor din luna mai România va avea de ales între cei doi! Dacă ne raportăm la un sondaj Verifield de la sfârşitul lunii martie, postat de Nicuşor Dan, şi el candidat în cursa pentru Cotroceni, în finala prezidenţială ar rămâne George Simion,…

„Închis pentru revizie generală”. Trump II răscolește lumea

Revizionismul avansează rapid și demolează ordinea mondială (Pax Americana) de unde ne-am fi așteptat cel mai puțin. Exact urmașii celor care au construit după 1918 (începând cu Fourteen Points Speech al lui Woodrow Wilson), 1944 (debarcarea pe Omaha Beach) și 1987 (Mr. Gorbachev, tear down this wall!) lumea liberă – și a valorilor universale liberale – așa cum o știam până mai ieri, s-au apucat cu frenezie să o distrugă, sperând să intre în istorie cu o versiune mai bună. Dar demontarea unei ordini mondiale chiar de către puterea…

Minciuni „suveraniste”

În ultimele luni, după decizia CCR, din decembrie 2024, de anulare a alegerilor prezidenţiale pe motiv de viciere a lor prin campania candidatului pro-rus Călin Georgescu, din zona zisă „suveranistă” spaţiul public a fost invadat de o serie de naraţiuni false. Printre cele mai populare sunt „lovitura de stat”, „Călin Georgescu preşedintele ales” şi „victime politice” ale unui stat care nu mai este democraţie. Este o propagandă deşanţată care otrăveşte spațiul public prin minciuni intenţionate, repetitive şi care are ca efect fanatizarea…

Israelul are dreptul de a-și apăra existența

Republica Islamică Iran este, așa cum știe toată lumea, o dictatură, o teocrație obtuză, înapoiată și crudă, un regim al ayatollahilor care se menține la putere prin violență, teroare și abuzuri. Este o componentă a axei dictaturilor revizioniste antioccidentale Rusia-China-Iran-Coreea de Nord. Ca și celelalte trei dictaturi orientale ale acestei axe malefice, și Teheranul intenționează să devină putere nucleară, pentru a șantaja lumea liberă, vecinii, iubitorii de democrație și libertate. În decurs de maxim un an, (informațiile din spațiul public spun că) Teheranul ar putea/ar fi putut ajunge la nivelul de îmbogățire a uraniului de la care producerea armei nucleare devine posibilă. …Iranul are, din 1979, un regim care nu doar a suprimat drepturile și libertățile individuale…

NATO – urmează un summit al crizei alianței occidentale sau unul cu decizii istorice?

La Summit-ul de la Haga din 24-25 iunie, primul cu participarea președintelui Trump în noul său mandat, aliații vor decide cel mai probabil să-și ridice cheltuielile de apărare la 5% din produsul intern brut. Dar aceasta este o ȚINTĂ POLITICĂ – trebuie detaliat până când trebuie atinsă și din ce se va compune această alocare. Secretarul general Mark Rutte va propune, se pare, ca ținta să fie atinsă până în 2032 iar defalcarea să cuprindă 3,5% cheltuieli militare propriu-zise (armament, muniție, trupe, dezvoltarea tehnologiei) și 1,5% pentru mobilitate, infrastructură și securitate cibernetică. Precedenta setare a unei limite minime a cheltuielilor de apărare a fost la Summitul NATO din Țara Galilor din septembrie 2014, după anexarea Crimeii. Atunci s-a decis ținta de 2%, pe…

Noi alegeri la toamnă în Țările de Jos?

…Nu a ținut așadar coaliția olandeză, negociată greu, vreo șapte luni, după alegerile din noiembrie 2023. Mai puțin de un an a rezistat guvernul cvadripartit de la Haga, fiindcă partidul populist-naționalist, suveranist și eurosceptic PVV („Partidul pentru Libertate”) al lui Gert Wilders a părăsit furios și intempestiv coaliția de guvernare, motivând cu neadoptarea unei politici restrictive a azilului, pe care ei o promiseseră alegătorilor lor. Cel mai probabil, vor fi organizate din nou alegeri parlamentare în Țările de Jos, în septembrie sau octombrie. Cam scurt timpul pentru alegeri la final de iulie, dar nu imposibil, dacă toate guvernul interimar și parlamentul ar dori să le facă atât de repede. …Dar ce ar putea aduce alegerile anticipate? Nimic nou, să…

Decuplarea Republicii Moldova de Ucraina – șansa și soluția unei posibile aderări la UE a Chișinăului până în 2030!

Iată, ce am spus în decembrie 2023 se adeverește! La vremea respectivă, nimeni nu îmi dădea dreptate și nu îndrăznea să se gândească la această variantă, după ce înșăși acordarea statutului de candidat pentru Republica Moldova fusese o oportunitate nesperată până în 2022 și ivită, să recunoaștem, din războiul din Ucraina și din încurajarea Ucrainei pe traiectoria europeană. …Urmează, se pare, în această vară decuplarea Republicii Moldova de Ucraina în negocierile de aderare (apar acum primele declarații semi-oficiale în acest sens, venite de la demnitari ai UE de la Bruxelles).[i] Trebuie să fim lucizi și realiști, Ucraina nu va putea adera cu drepturi politice depline la UE, nici măcar pe termen mediu. Și nu e vorba aici numai de opoziția Ungariei, așa cum se spune. Este o…

Trump, în pregătirea unui „bilanț triumfal” la 100 de zile. Prima țintă (victimă?) a bilanțului, Ucraina!

Peste exact o săptămână se împlinesc 100 de zile ale Administrației Trump II iar tolba succeselor este cam goală. Marile obiective anunțate în campania electorală sunt în impas, cel mai mare eșec fiind de departe cel economic, ideea „genială” cu creșterea tarifelor vamale fiind sancționată sever de piețe și fiind apoi suspendată de Trump. Musk-„reformistul” tocmai s-a retras de la DOGE, după haosul creat în administrație și după pagubele financiare pe care singur le-a creat propriilor sale companii, începând cu Tesla, devenită nepopulară și cu profitul în scădere cu 71%. …Economia nu, expulzarea migranților nu (oprită de justiție), punerea la punct a universităților progresiste nu (condiții guvernamentale de finanțare respinse de Harvard și de marile…

Vești bune din Germania!

Viitorul guvern de coaliție CDU-SPD, cu o majoritate de 57% în Bundestag, sub conducerea noului cancelar de centru-dreapta, conservatorul Friedrich Merz (69 de ani), este gata de a-și începe mandatul. Germania va fi noul lider al UE iar Merz vocea politică nr. 1, pe măsură ce Macron, destul de slăbit pe plan intern, se va apropia de finalul ultimului său mandat.Trei priorități anunțate la Berlin – ECONOMIA (abordări realiste, sustenabile și competitive, temperarea exceselor Green Deal ale UE din anii trecuți, consolidarea industriei și a unei noi politici energetice solide, reducerea dependențelor de economiile non-UE), APĂRAREA (Securitatea), cu un pachet colosal de 500 de miliarde de Euro pentru reînarmare, și o nouă politică în ceea ce privește MIGRAȚIA, mai restrictivă.…

Securitatea europeană. Spre un viitor Tratat al Securității Europene (European Security Treaty)?

Poate că a venit vremea să ne gândim la un nou tratat. Da, Europa are bani, în 5-10 ani (este evaluarea specialiștilor militari), dacă inițiativa ReArm Europe de 800 miliarde de EURO merge bine, va avea și armament – la nivel de armate ale statelor naționale, nu la nivelul UE, căci așa ceva nu va exista – dar nu are un mecanism integrat și un cadru juridic care să încorporeze o voință politică solidară a statelor, o garanție a acțiunii militare comune. Sigur, există NATO, dar dacă un singur stat membru nu este de acord cu activarea art. 5 al Tratatului în Consiliul Nord-Atlantic, art. 5 nu se poate activa. Regula unanimității limitează NATO, la fel cum limitează și UE în momentele critice. Mă tem că Tratatul UE (Lisabona) nu este nici el și nu va fi suficient pentru a…

Pace între Rusia și Ucraina, poate de la generația politică viitoare!

Câteva clarificări importante în acest context în care se amestecă în presă și uneori chiar în limbajul politicienilor termeni foarte diferiți din punct de vedere teoretic și practic („truce”/oprire temporară spontană a luptelor, nenegociată, „ceasefire”/încetare a focului, temporară și negociată (de exemplu, 30 de zile), „armistice”/armistițiu, încheierea războiului, negociată și pe perioadă nedeterminată, respectiv „peace”/pace, stingerea definitivă și completă a conflictului). Așadar: 1. Încetarea focului, armistițiul și pacea sunt concepte diferite în relațiile internaționale. 2. Să fie clar – armistițiul NU înseamnă pace! 3. Armistițiul este, simplu spus, încheierea războiului, nu a conflictului. Conflictul rămâne. (a se…

Felicitări, Ucraina! Trei ani de rezistență eroică în fața Rusiei agresoare!

Astăzi este despre Ucraina și despre extraordinara lor VICTORIE în fața invadatorilor ruși. De trei ani, Putin nu a obținut nimic în Ucraina. Chiar nimic. Cu ajutorul armelor americane și europene și prin vitejia soldaților săi, Ucraina nu a cedat în fața Rusiei. Crimeea și Donbasul fuseseră ocupate, de fapt, în 2014. 20% din teritoriu, temporar ocupat (democrațiile liberale ale lumii nu vor recunoaște trecerea lor în componența Rusiei), înseamnă, oricum, mai puțin decât beneficiile independenței și perspectivelor dezvoltării ca țară europeană. Kievul privește în continuare spre Vest, Ucraina fiind candidată la integrarea în UE și la o aderare viitoare la NATO. Rusia a suferit pierderi enorme economice, militare, tehnologice, diplomatice, de reputație internațională. Ucraina va…

Ce putem și ce nu putem face în vremuri de cumpănă

În toată această uriașă tulburare a lumii, sunt în mod evident lucruri care nu depind de noi (România) dar sunt și lucruri, nu puține și deloc nesemnificative, care depind de noi. Nu stă în puterea noastră să influențăm discuțiile și apropierea dintre Trump și Putin sau tranzacționările SUA-Rusia pe seama Ucrainei și Europei de Est, oricât ni s-ar părea de șocante și de dezamăgitoare. Nu depinde de noi să oprim ideologia MAGA să pună în aplicare un program de schimbare a Americii și a lumii, conform propriei agende electorale. Nu putem avea noi un rol în remodelarea „great power politics”, în resurecția bruscă și brutală a realismului cinic, în estomparea valorilor și principiilor liberale și ale dreptului internațional din sistemul relațiilor internaționale, în…

Ce avem de făcut

Lumea se schimbă din temelii. Securitatea europeană va cunoaște reconfigurări fundamentale. În fața României stau noi riscuri, dar și noi oportunități. Ce avem de făcut, spre a le reduce pe primele și spre a nu le rata pe cele din urmă? Modeste idei generale… 1. Alegerea unui președinte euroatlantic la alegerile din mai 2025, spre a nu mări nișa de pericol a poziționării României în sistemul de relații internaționale. Până atunci, președintele interimar trebuie să construiască în politica externă „cât se poate omenește construi”. Însă construcția temeinică îi va reveni celui pe care îl vom alege ca președinte pentru următorul mandat de cinci ani.  2. Consolidarea permanentă și prioritară a tuturor capacităților și capabilităților de care dispunem pentru a…

România va face demersuri pentru integrarea în formatul Weimar+

Lumea se schimbă rapid, iar România privește pasiv la redistribuirea influenței între marile puteri și la negocierea viitoarelor aranjamentelor de securitate în Europa, cu participarea mai multor aliați europeni, dar în absența noastră. Viitorul președinte al României va trebui să depună eforturi susținute pentru integrarea țării în formatul Weimar+ (extinderea Triunghiului de la Weimar, din 1991, ce include acum Germania, Franța, Polonia, Marea Britanie, Italia și Spania – toate membre NATO). Acest format reprezintă nucleul în jurul căruia se conturează polul european al NATO și va reprezenta pilonul central al securității europene în perioada post-conflict din Ucraina. De asemenea, România trebuie să-și crească progresiv cheltuielile militare până…

”Weimar+”: spre noul “NATO european”?

România trebuie să ia în considerare aderarea la formatul Weimar+ (fostul Triunghi de la Weimar din 1991, Germania-Franța-Polonia, extins în prezent la primele 6 țări ca mărime ale Europei democratice – fondatoarele Germania, Franța, Polonia, plus Marea Britanie, Italia, Spania). Toate aceste state sunt și membre NATO.Aici, în cadrul Weimar+, pare să se coaguleze voința europenilor de a reprezenta o voce puternică în ordinea de securitate europeană post-războiul din Ucraina.Probabil, o asemenea discuție cu România, pentru a fi realistă, ar putea avea loc după alegerile prezidențiale, și doar dacă ieșim cu bine din impasul profund al democrației românești și ne recâștigăm credibilitatea ca partener pro-occidental stabil, puternic și predictibil.Ar fi însă foarte bine,…

„Mântuirea” prin bătrâna Securitate

De ce ”fenomenul Georgescu” e vectorul unei tentative de restaurație securist-comunistă? Pentru că: – deși toți românii trăiesc evident mai bine decât acum 5, 10, 15 sau 20 de ani, li se spune că, iată, nu trăiesc ca în statele vestice (care ne-au jefuit) și nici ca alți români, care au azi mai mult decât cei chemați, prin stimularea resentimentului social, la ”marea luptă” de clasă ”anti-sistem”. – deși Ucraina e statul cotropit de Rusia lui Putin, noi avem de recuperat de la ea teritoriile anexate de Stalin-Hitler. Deci Republica Moldova nu are dreptul să existe ca stat. Să luăm totul înapoi, dar să nu se apuce și ungurii să ceară Transilvania sau sârbii să ceară părți din Banat. Le aranjează Putin pe toate… – Occidentul e redus la progresismul utopic…

Candidatura lui Victor Ponta, o șansă în plus pentru Nicușor Dan

Candidatura lui Victor Ponta este în mod evident o veste bună pentru șansele lui Nicușor Dan de a accede în turul al doilea. Pesediștii de la baza partidului au acum, în sfârșit, ce vota: pe Victor Ponta! Acesta este mesajul simplu și clar pe care, venind să facă scandal mediatizat la Congresul PSD, Ponta vrea să îl transmită membrilor simpli ai acestui partid. Este suficient ca doar unul din trei membri ai PSD (din mediul rural și urbanul mic), cu vederi mai „suveraniste” (să spunem așa) și deloc entuziasmate de figura uzată a lui Crin Antonescu să îi dea votul lui Ponta, că deja Crin Antonescu nu va mai putea depăși 17-18%, în condițiile în care inclusiv o parte importantă din liberalii educați din mediul urban vor vota cu alt candidat de centru-dreapta, respectiv cu…

Oare cine este mai legitim, Putin sau Zelenski? Imensa ipocrizie a rușilor

Așa cum era previzibil, dictatorul Putin, agresorul, invadatorul, criminalul (cu mandat internațional de arestare pentru crime de război), ucigașul oponenților săi (să-i menționăm aici doar pe Nemțov, Politovskaia, Navalnîi), scriitorul de rezultate în alegerile prezidențiale (care în Rusia se fac „din pix” de 100 de ani, dar și mai abitir în ultimii 25 de ani) spune că el nu poate negocia cu Președintele Zelenski, ales democratic în 2019, fiindcă ar fi… „ilegitim”. Desigur, Putin se referă la prelungirea mandatului lui Zelenski după martie 2024, având în vedere că Ucraina nu a putut organiza alegeri prezidențiale, având legea marțială în vigoare și fiind cu trupele ruse pe teritoriul ei. Din cauza Rusiei nu a putut organiza alegeri Ucraina dar Rusia…

”Ce este a mai fost, și ce va fi a mai fost”…Cine să fie centristul câștigător de la noi?

Valul votului politic anti-sistem din România și respingerea principalelor două partide mainstream nu sunt o noutate în Uniunea Europeană. Nu este ceva ieșit din comun, unic, specific României. Să ieșim din zona închipuită a excepționalismului românesc. Fiind cu vreo 8-9 ani în urma transformărilor politice din Europa de Vest, la noi a ajuns acum valul populist de contestare și furie anti-sistem care i-a lovit pe ei cu ani în urmă.  Ce se întâmplă acum în România s-a mai întâmplat în alegerile prezidențiale din Austria (2016) și Franța (2017), când candidații partidelor tradiționale – conservatorii și socialiștii – au ratat simultan intrarea în turul al doilea. Ce șoc a mai fost atunci!…S-au calificat în finală, în ambele situații, un candidat extremist/suveranist…

ROMÂNIA TREBUIE SĂ EVITE CAPCANA LUI PATRUȘEV

Nu, nu suntem în „categoria echilibrată Ungaria, Slovacia, România”! Evident, este o capcană rusească parșivă și ipocrită, așa cum sunt toate discursurile Kremlinului, menită să slăbească și mai mult credibilitatea statului român, oricum afectată de episodul atacului hibrid al Rusiei și al necesității de a anula alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. România este ferm și necondiționat de partea Ucrainei în războiul de invazie pe care l-a declanșat Rusia. România susține toate sancțiunile decise de UE și SUA împotriva Rusiei. UE poate vorbi și în numele României, o țară cu o societate majoritar pro-occidentală, care manifestă suport politic și popular semnificativ pentru UE. De ce este o capcană ce a spus vocea de la Kremlin? Dacă nu spunem nimic, înseamnă că acceptăm…

Ce înseamnă, corect, suveranist și anti-suveranist?

Pentru presă și analiști, comentatori, „influenceri” etc. * Terminați, vă rog, cu formularea ineptă „polul suveraniștilor”!Vorbim de polul extremiștilor, de polul anti-sistem, de polul antioccidentalilor, izolaționiștilor și rusofililor! Mai corect – polul anti-suveraniștilor și prietenilor imperialismului rusesc.SUVERANĂ este Ucraina când își exprimă voința democratică a unei națiuni de a adera la UE și NATO, la lumea occidentală, și de a scăpa de închisoarea lumii ruse!ANTI-SUVERANISTĂ este Rusia lui Putin când invadează un stat democratic suveran și amenință cu arme nucleare state și națiuni care vor să fie cât mai departe de tirania și minciuna continuă a Kremlinului!SUVERANĂ este România pro-occidentală, care s-a alăturat pentru că așa am dorit…

Nicușor Dan, propus candidat la președinție de ICDE și coaliția România Europeană

Pe scurt, cum a fost. Vineri, 6 decembrie, în jurul prânzului, dl Nicușor Dan a primit, la Cluj, Premiul ICDE România Europeană 2024, pentru promovarea valorilor europene în România. Evenimentul fusese planificat încă din octombrie și nu avea absolut nicio legătură cu alegerile prezidențiale. În timp ce se adresa publicului, a apărut știrea că CCR a invalidat complet alegerile prezidențiale iar întreg procesul electoral se va relua de la zero în 2025, foarte posibil cu noi candidați. După-masă, împreună cu colegii din ICDE am anunțat public, pe Facebook, propunerea Asociației ICDE ca dl Nicușor Dan să fie susținut în comun de partidele democratice prooccidentale și de societatea civilă pentru alegerile prezidențiale din 2025, Primarul General al Capitalei având marea calitate de a…

Prezentare de carte

Things fall apart; the centre cannot hold;/ Mere anarchy is loosed upon the world … Versurile din poezia Second coming de W.B. Yeats (scrisă în 1919) aveau să fie preluate în nenumărate enunțuri de tip politic. Iată că metafora centrului ordonator este inclusă în titlul unei noi lucrări, situată în fascinanta zonă de contact între teoria politică și ceea ce anglo-saxonii numesc practical politics – acțiunea concretă în arena publică. Apărută la sfârșit de iunie la Armin Lear Press, cartea editată de Yair Zivan și intitulată The Center Must Hold: Why Centrism is the Answer to Extremism and Polarization a suscitat deja reacții ample și se anunță a fi un volum extrem de influent. Nici nu se putea altfel, într-o perioadă atât de încărcată politic. Dar, așa cum o ilustrează…

Centrul începe să fie din nou zona din care se câștigă alegerile. Fără urlete, fără minciuni, fără agresiuni

Profesorul de studii diplomatice Corneliu Bjola afirmă că asta este o veste proastă pentru Kremlin, care se uită neputincios cum democrațiile, atât de disprețuite de Putin (dar și de Xi), se regenerează superb periodic și își reînnoiesc corpul politic.După 14 ani, laburiștii se întorc la putere în Marea Britanie, în urma unei campanii în care populismul a fost la cote scăzute.Mesajul lor a fost simplu, dar după anii de haos ai conservatorilor, a funcționat foarte bine: ideea că politica este despre performanță în slujba lui res publica (binele comun, cum spuneau romanii), și asta înseamnă că trebuie făcută de oameni competenți, onești, ancorați în problemele cetățenilor. Mesajul a prins foarte bine, alegerile au fost câștigate, dar greul de acum…

Interviuri

Centrul începe să fie din nou zona din care se câștigă alegerile. Fără urlete, fără minciuni, fără agresiuni

Profesorul de studii diplomatice Corneliu Bjola afirmă că asta este o veste proastă pentru Kremlin, care se uită neputincios cum democrațiile, atât de disprețuite de Putin (dar și de Xi), se regenerează superb periodic și își reînnoiesc corpul politic.După 14 ani, laburiștii se întorc la putere în Marea Britanie, în urma unei campanii în care populismul a fost la cote scăzute.Mesajul lor a fost simplu, dar după anii de haos ai conservatorilor, a funcționat foarte bine: ideea că politica este despre performanță în slujba lui res publica (binele comun, cum spuneau romanii), și asta înseamnă că trebuie făcută de oameni competenți, onești, ancorați în problemele cetățenilor. Mesajul a prins foarte bine, alegerile au fost câștigate, dar greul de acum…

Centrism is moderation and pragmatism; the embrace of complexity; the deep commitment to liberal democracy

Yair Zivan is the editor of a new book on centrism, The Center Must Hold: Why Centrism is the Answer to Extremism and Polarization. We have recently sent him a few questions about it and here are his answers. Aurelian Craiutu (AC): First of all, congratulations on the publication of The Center Must Hold: Why Centrism is the Answer to Extremism and Polarization, the book you recently edited, and which was released in the UK on June 27. I was delighted and honored to contribute a chapter on moderation as a face of centrism. Would you please describe briefly for the Romanian readers first, who are you, and second, explain how your previous political experience motivated you to publish this book? Yair Zivan (YZ): Thank you for the warm words and thank you especially for your excellent…

Publicați alături de noi

Centrulpolitic.ro este în căutare de autori noi și contribuții de calitate. Așteptăm texte fundamentate și argumentate, bazate pe cunoaștere și valoare intelectuală, care să ajute la promovarea moderației și ideii centrului politic.

Dacă doriți să intrați în echipa Centrulpolitic.ro, ne puteți trimite articole pe diverse teme (politică internă, UE, securitate și politică internațională, economie, societate, cultură și educație) pe adresa redactia [at] centrulpolitic.ro

Vă așteptăm!

Adaugă aici textul pentru subtitlu

Folosim cookie-uri pentru a furniza o experiență mai bună de navigare. Prin continuarea navigării pe website-ul nostru, confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Confidentialitate
De acord