1. Donald Trump:
Președintele Trump se pregătește să fie un Președinte care va avea prin Partidul Republican controlul absolut al Administrației și Congresului dacă și Camera Reprezentanților va fi câștigată (și așa pare) de Republicani. Asta înseamnă că ideile lui vor putea fi puse în aplicare mai ușor decât i-a fost lui Obama sau Biden. Însă nici această configurație politică nu garantează că viziunea lui despre Ucraina și Rusia va fi pusă în aplicare 100%.
În primul rând, trebuie să luăm în considerare ce spun oamenii cu care a lucrat Trump în primul mandat despre ce înțelege el din războiul acesta și ce a înțeles din anexarea ilegală a Crimeei și invazia din Donbas. Trump, din spusele unor oameni apropiați lui, nu înțelege nimic din arta războiului, nu înțelege ce este nevoie pentru câștigarea unui război. Este în schimb interesat ca imaginea lui să fie una de om puternic, care îi „rezolvă” pe dușmanii SUA. Vrea să rămână în istorie ca fiind cel care a salvat SUA și a dus-o pe noi culmi de măreție mondială. Și chiar dacă nu înțelege războiul, se bazează însă mult pe consilierii care reușesc să-l convingă că interesele lui personale și ale familiei Trump în primul rând, a lobbiștilor și apropiaților preferați de Trump, sunt aliniată cu propunerile lor și cu interesele SUA.
Dacă un om al președintelui îl convinge că-i este benefic personal să susțină Ucraina, acesta o va face. Dacă îl convinge invers, nu o va face, indiferent de consecințe, numărul de morți sau de legi internaționale încălcate. Cum am mai spus, Trump este un tip simplu. Este despre el, nu despre alții. Este despre imaginea lui și cum va rămâne perceput în istorie, nu este despre SUA sau despre salvarea vieții ucrainenilor sau a oricui altcuiva. Această caracteristică a lui Trump este o sabie cu două tăișuri în contextul Ucraina: poate fi decisivă pentru o victorie sau decisivă pentru un eșec total. Dacă Trump consideră că a fi puternic împotriva lui Putin îi aduce adulație din partea susținătorilor MAGA, atunci îi va da cu barosul în cap. Iar SUA deține un baros mare. Dacă nu, atunci să nu așteptăm cu speranță ianuarie 2025.
2. Primul mandat a lui Trump și Ucraina:
Primul mandat a lui Trump nu a fost o catastrofă, lumea nu s-a rupt în două, NATO nu s-a destrămat, Trump reafirmând susținerea articolului 5 din Tratatul NATO, în urma întrebării directe a Ramonei Avramescu. Tot în timpul primei administrații Trump, zeci de sisteme portabile Javelin au fost trimise în Ucraina, care anterior au fost blocate de Administrația Obama. Acele zeci de sisteme și sute de rachete Javelin au fost esențiale pentru oprirea rușilor din marșul lor spre Kyiv. Tot în perioada lui Trump, SUA și Ucraina au avut mai multe exerciții comune de antrenament (2017 Rapid Trident, 2018 Clear Sky). Toate acestea s-au întâmplat în primul rând datorită unor oameni din administrația Trump. Oameni ca Mike Pompeo, Robert O’Brien, Kurt Volker, John Bolton, H.R. McMaster, ca să numesc câțiva.
3. Oamenii președintelui:
Robert O’Brien: A fost consilierul pe probleme de securitate din prima Administrație Trump. Mă rog, a fost ultimul din cei 4 consilieri pe probleme de securitate. Doi dintre predecesorii săi (John Bolton și H. R. McMaster) au avut o poziție dură față de Rusia, mult mai dură decât predecesorii lor din Administrația Obama și sunt practic din altă lume ideologică cu Jake „să nu escaladăm” Sullivan, cel care este direct responsabil pentru ritmul de melc cu care se livrează ajutorul SUA către Ucraina.
Robert O’Brien însă nu este atât de ferm împotriva Rusiei ca ceilalți doi. El consideră că o Ucraina în NATO ar putea declanșa WWIII, însă este ferm împotriva unei victorii a Rusiei, pledează pentru sancțiuni economice mult mai dure asupra Băncii Centrale a Rusiei și sancționarea dură a celor care ajută Rusia să le eludeze. Dacă Bolton și McMaster nu mai au niciun fel de șansă să ajungă în noua Administrație Trump, O’Brien a păstrat legături bune cu Trump și poate reveni pe o poziție importantă și opiniile lui legate de războiul din Ucraina sunt importante pentru a ne da seama cum va acționa Trump în situația războiului din Ucraina.
Mike Pompeo: A fost directorul CIA și Secretar de Stat în prima Administrație Trump. Este un om în care Trump are încredere. Se vehiculează că ar fi următorul șef al Pentagonului. Dacă va ajunge pe o poziție de decizie este un semn de speranță pentru Ucraina, pentru că Mike Pompeo este omul care a prezentat planul „pentru pace a lui Trump” din vară, care este un plan nesperat de bun pentru Ucraina (include 500 miliarde lend-lease, implementat în cazul în care Putin NU vrea să accepte soluțiile propuse de SUA și nu de Rusia). Pompeo a avut luări de poziție dubioase până la invazia din 24 feb 2022 (când avea momente de acuze puternice împotriva Rusiei, când avea declarații apreciative la adresa lui Putin). După invazie, Pompeo a declarat de mai multe ori că invazia rusiei este făcută de „un dictator” și că „este un genocid planificat împotriva poporului ucrainean”.
4. Interesele și instituțiile SUA:
Mai departe de Trump și oamenii din jurul lui Trump, este foarte important să reținem că instituțiile din SUA sunt mai puternice decât ni se prezintă nouă prin cele câteva știri (în general senzaționaliste) pe care le primim prin Mass-Media sau social-media. Viziunea administrației va fi pusă în aplicare, dacă aceasta va fi una care să convingă nu doar republicanii, ci și o parte a democraților sau cel puțin să nu-i înfurie foarte tare pe aceștia, pentru că vom avea midterms în 2026 și Trump știe asta. În afară de faptul că viziunea trebuie să fie cât mai larg acceptată, ea trebuie să fie și legală (vezi decizii ale lui Trump care au fost blocate de Puterea Judecătorească din SUA).
Interesele SUA sunt în primul rând să frâneze China din expansiunea economică. Din păcate, viziunea lui Trump s-ar putea să includă și slăbirea economică și politică a Uniunii Europene, iar asta coincide cu interesele lui Putin. Un idiot util sau un cal troian în UE care i-ar servi și lui Putin și lui Trump ar fi Orban. Asta ar forța UE să ia decizii importante cu privire la Ungaria și la China. Iar de aici intrăm pe terenul speculațiilor: China care va căuta în Europa o piață de desfacere mare ca alternativă la SUA în cazul în care Trump va (re)iniția războiul economic. Asta ar oferi un avantaj Ucrainei în negocierile și cu UE și cu China (prin intermediul UE) pentru (1) oprirea ajutorului oferit Rusiei și (2) apropierea de UE pentru că devine evident că este ultimul bastion în calea obiectivelor rușilor de a destabiliza Uniunea Europeană. Dar acestea rămân totuși la nivel de speculație.
Această scurtă analiză reflectă posibilele scenarii de lucru cu privire la Ucraina în viitoarea Administrație Trump și nu înseamnă că sunt optimist. Comparativ cu viziunea de a „nu escalada” a lui Jake Sullivan, sper totuși la mai multă fermitate și concizie. Faptul că programul Lend-Lease nu a fost folosit, faptul că ajutoarele au ajuns cu o întârziere de neacceptat când toată lumea este martora unor masacre, faptul că unele capabilități nici măcar acum nu au ajuns în Ucraina (SUA nu trimite niciun F-16), faptul că SUA a livrat 31 de tancuri Abrams M1A1 (o glumă) și Australia va livra 49 sunt lucruri pe care le-am criticat la actuala administrație. Faptul că încă nu s-au cheltuit sumele la dispoziția președintelui, deblocate în primăvară de Congres (ajutorul de 60 de miliarde).
În același timp, Administrația Biden, cu tot cu Jake Sullivan, are merite de necontestat. Așteptăm cu toții să vedem ce va face Trump. Nu sunt optimist, după cum spuneam. Însă nu sunt nici fatalist.