Coana Ursula față cu reacțiunea (II)
În prima parte a acestui text sugeram că șansele „reacțiunii” de a demite Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen sunt reduse, dar că există și alte mize semnificative pentru toate părțile implicate – inclusiv pentru susținătorii moțiunii de cenzură. Acum avem cifrele și, odată cu ele, o imagine asupra (dez)echilibrelor din Parlamentul European (PE), ceea ce ne permite, într-o primă etapă, să privim de aproape câteva scene interesante, iar apoi să formulăm câteva ipoteze despre tabloul general. Așadar, din cei 719…
Ura, ca stimulent al opţiunii politice
Un recent sondaj INSCOP plasează AUR în preferinţele electoratului, cu un alarmant procent de 40,5 la sută. Mai mult, dublat faţă de scorul pe care acest partid l-a obţinut alegerile parlamentare din toamna anului trecut, când a obţinut punţin peste 18 la sută. Este îngrijorătoare şi situaţia actuală, dar mai îngrijorătoare este perspectiva ca, peste trei ani sau poate mai repede, acest partid – extremist, radical, cu vădite nostalgii atât după comunism, cât şi după legionarism, care l-a susţinut pe fostul candidat pro-rus la…
Coana Ursula față cu reacțiunea (I)
Acest text nu reprezintă decât o introducere în problematica amplă și interesantă a controlului Parlamentului European (PE) asupra Comisiei Europene, adusă în actualitate de inițierea moțiunii de cenzură asupra echipei executive a doamnei Ursula von der Leyen. În cea de-a doua parte, pe care o voi finaliza imediat după votul de joi, vom discuta și despre dinamica populiști – centriști, despre coeziunea coaliției guvernamentale din UE, despre consecințele asupra unor grupuri politice – foarte importante vor fi evoluțiile din ECR, tabăra…
Modernizările incomplete ale României ne trag acum înapoi
Istoria României pare un lung șir de „proiecte de țară” ambițioase și modernizări incomplete, de la 1848 până la integrarea europeană din 2007. Parțial reușite, fiecare cu câte ceva bun, dar esențialmente ratate, tocmai fiindcă aceste modernizări nu au reușit niciodată să ducă lucrurile la bun sfârșit și „au uitat ceva” pe dinafară. Ca o boală tratată insuficient, cu doze subliminale de medicamente sau oprite prea repede și cu reveniri ale aceleaiași vechi boli, după zeci de ani. Să încercăm, foarte succint, o posibilă explicație.…
Cât mai durează Războiul lui Putin. Resursele contează, dar nu e doar atât
Devine tot mai evident că Războiul lui Putin împotriva Occidentului ține de capacitatea de a purta lupta pe termen lung. Declanșat în august 2008 prin invazia rusească în Georgia, la doar patru luni după Summitul NATO de la București, la care s-a vorbit (dar, din păcate, nu s-a reușit o decizie) despre aderarea Ucrainei și Georgiei la Alianța Nord-Atlantică, agresiunea lui Vladimir Putin este, în esență, o chestiune de rezistență pe termen lung. Dictatorul de la Kremlin a mizat și în 2008, și în 2014, și în 2022, pe…
Rusia, NATO şi descurajarea
Spectaculoasele lovituri aeriene ordonate de Preşedintele Trump împotriva Iranului au reafirmat, dramatic, valoarea simbolică şi militară a descurajării. Atacul american este o trecere a Rubiconului şi un semnal transmis celor pregătiţi să conteste ordinea internaţională: perspectiva unui Iran nuclear este îndepărtată, cel puţin pentru anii care urmează. Pe acest fundal al revigorării descurajării, summit-ul NATO de la Haga a însemnat un moment de pragmatism şi de luciditate. Asumarea unei ţinte de 5 la sută de alocare pentru înarmare,…
Un tandem politic care garantează o Românie euroatlantică
După luni de incertitudine politică, după luni în care am trăit cu spaima unei iminente decuplări a României de la parcursul euroatlantic şi reintrării ei în zona de influenţă a Rusiei – luni care au urmat alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2024, în care ne-am trezit cu interferenţa Rusiei în procesul electoral, în favoarea lui Călin Georgescu –, se poate spune că, în acest moment, România are la vârful său cel mai bun tandem care se putea forma în această perioadă: Nicuşor Dan, preşedinte – Ilie Bolojan, premier. Un tandem oferă…
Între Teheran și Haga: ce fel de război, ce fel de pace ne așteaptă?
Între Teheran și Haga nu e doar legătura contextuală produsă de apropierea Summitului NATO din 24-25 iunie a.c., la doar câteva zile după bombardamentele SUA asupra instalațiilor nucleare ale regimului de la Teheran. Desigur, acesta este planul principal al discuției noastre de astăzi, dar nu este singurul. Elementul comun al celor două evenimente cruciale îl reprezintă noua politică externă și de securitate a Statelor Unite ale Americii, asupra căreia trebuie să reflectăm cu toții (în primul rând europenii) mai bine, pe termen…
Războiul israeliano-iranian văzut prin prisma conflictului ruso-ucrainean. Despre complexitatea și ambiguitatea specifice tandemului agresor-victimă
Înainte ca Rusia să își arunce hoardele în uniformă asupra Ucrainei, liderul Putin a amenințat națiunea vecină (și pe liderul său, Volodimir Zelenski), cerându-i să renunțe oficial la teritoriile deja ocupate de ruși (sau pe care aceștia le doreau), să nu se mai opună planurilor rusești de a bloca expansiunea NATO spre Est, să se supună dorințelor securitare ale Moscovei, să nu mai pretindă că ar fi o națiune de sine stătătoare. Să accepte că e de facto parte a națiunii ruse, glorioasă și victorioasă iar ca semn de bună voință să…
„Și dacă ne veți da o politică internă…dificilă, cea externă tot bună va fi!”
…asta vor trebui să spună diplomații României, în anii care vin. A devenit un loc comun citarea, la diverse evenimente diplomatice cu ștaif sau în declarații politice de salon, a lui Nicolae Titulescu, fost ministru de Externe al României (1927-1928 și 1932-1936), ales de două ori președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor, cu faimoasa sa formulă “dați-mi o politică internă bună, ca să pot face o politică externă bună”. Să nu ne imaginăm că politica internă interbelică a României a fost neapărat și tot timpul un…
Iranul şi programul atomic sau despre teocraţia nucleară care sfidează lumea
Istoria este în mişcare, spre a cita formula memorabilă a lui Raymond Aron. Atacul Israelului împotriva ţintelor nucleare din Iran este o trecere a Rubiconului: de acum înainte, regimul teocratic şi totalitar de la Teheran este confruntat cu singurul instrument pe care îl poate înţelege, forţa asaltului militar. Căci un asemenea regim, fondat pe barbarie şi pe elan mesianic, ţinând in captivitate o întreagă naţiune prin frică şi represiune, trebuie oprit înainte ca obiectivul său ultim să fie atins. Iar acest obiectiv final este…
Când timpul s-a rupt: Henri Bergson și anatomia celor 163 de zile ale crizei politice românești
Între 6 decembrie 2024 și 18 mai 2025, România a trăit o ruptură. Nu o simplă disfuncție instituțională, ci o criză sistemică, declanșată de anularea alegerilor prezidențiale în plin proces electoral, ca reacție la un atac hibrid de o amploare fără precedent atribuit rețelelor de influență rusă. Suspendarea democrației electorale nu a fost doar un gest administrativ, ci începutul unui proces de destabilizare profundă. Următoarele 163 de zile au însemnat mai mult decât o perioadă de tranziție: au fost un interval critic, în care viitorul…
Relațiile cu Republica Moldova, quo vadis? O posibilă nouă bornă semiotică
Președintele României va efectua curând prima sa vizită externă în plan bilateral la Chișinău. Nicușor Dan continuă astfel o cutumă și o obișnuință a șefilor de stat ai României, care are o dublă relevanță – strategică și simbolică. Mai mult, vizita sa poate construi semne puternice ale unei noi relații între România și Republica Moldova. Reiau și aici, în preambulul acestor modeste rânduri, o frază strălucitoare, recentă, a doamnei Maia Sandu, pe care președintele României o va reîntâlni în câteva zile: „Ne vede o…
Războiul din Gaza și prețul egoismului politic al lui Netanyahu
La aproape douăzeci de luni de la începutul războiului Israelului în Gaza, ceea ce a început ca o ripostă la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 s-a transformat într-o campanie prelungită și brutală, fără un final clar definit. Cu peste 54.000 de palestinieni și peste 1.600 de israelieni morți, Gaza zace în ruine, iar instituțiile democratice ale Israelului se clatină sub povara unei agende guvernamentale tot mai maximaliste. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu se află în centrul acestui conflict — un lider care se agață de putere în…
Preşedintele şi Republica: despre posibilitatea unei reconstrucţii
Depunerea jurământului de către Preşedintele Nicuşor Dan încheie cea mai dramatică dintre crizele politice din România de după 2007. O dată cu validarea alegerii sale, republica se poate angaja, timid, pe un drum al reconstrucţiei. Deceniul lui Klaus Iohannis trebuie să servească ca un îndreptar: erorile predecesorului pot fi, pentru cel care îi urmează, materia din care se se hrănească un tip de moderaţie fermă şi de înţelepciune politică. Acolo unde aroganţa a domnit, este vremea pentru politica la scară umană a…
Cum legăm punţile între români şi români?
Întrebarea din titlu mă tem că ar trebui reformulată: mai poate fi legată puntea între români şi români, între cei pro-occidentali şi cei „suveranişti”, între care ura a căscat o prăpastie? Cum să reparăm ceea ce a demolat, cu tenacitate, timp de ani de zile, o agresivă propagandă politico-mediatică anti-occidentală care a dezbinat şi a săpat la temelia democraţiei şi a alianțelor fundamentale ale României, adică NATO și UE? Am sperat poate mulţi dintre noi că, odată încheiată competiţia electorală pentru Preşedinţia României, odată cu…
Lucrurile care trebuie făcute. Acum.
În esență, a venit vremea să dovedim că România nu este doar suma artificială, lipsită de credibilitate și relevanță internațională, între o populație dezbinată, în interiorul căreia colcăie ura și dorința de răzbunare, și un stat clientelar și inerțial, ci o națiune în sensul modern, solidar, coerent, creativ, competitiv și avansat al acestui vechi cuvânt. O națiune nu mai înseamnă de vreun secol încoace doar etnie, limbă, pașaport, religie, beneficii de la guvern (ce ne dă statul?) sau cetățenia unui…
Iuliu Maniu sau despre politica la scară umană
Iuliu Maniu nu a fost un salvator mesianic, iar tenacitatea curajului său a fost dublată de politeţea intransigentă a unui gentleman ce refuză invectiva. În secolul rătăcirilor, Iuliu Maniu a ilustrat, până in clipa sacrificiului său, o idee despre politica la scară umană: demnitatea individului şi libertatea au fost valorile pe care nu le-a abandonat, niciodată. Şi poate că, astăzi, mai mult ca oricând, ne întoarcem la Iuliu Maniu spre a putea învăţa…
Iluzoria pace din Ucraina – despre dificultatea extremă de a da satisfacţie atât agresorului cât şi victimei. Conexiunea cu alegerile prezidențiale din țara noastră
Războiul Rusiei contra Ucrainei nu pare că se apropie rapid de final, în niciunul dintre scenariile clasice – înfrângere, armistițiu, sau acord de pace. Cu toate că ritmul cu care rușii reușesc să mai ocupe noi teritorii ucrainene este unul de melc, iar Kievul rezistă încă cu destul succes. Ambele armate suferă pierderi grele, în oameni și echipamente, dar capacitatea lor de luptă nu a scăzut sub pragul colapsului. Pe acest fond, liderul rus a surprins opinia publică internațională propunând pe 11 mai discuții de pace directe cu…
Lupta de clasă în epoca de AUR
Discursul de aseară al lui Călin Georgescu, pe care George Simion afirmă că, dacă va ajunge preşedintele României, îl va numi premier – chiar dacă pentru asta va trebui să arunce ţara în aer printr-o prelungire a crizei politice, dizolvând Parlamentul – este nu doar delirant, este sinistru. Din spatele acestuia pândeşte spectrul unei dictaturi de sorginte marxistă, puse sub semnul luptei de clasă. Ne e pregătită intrarea într-o Epocă de AUR a egalitarismului. În ieşirea de aseară, obişnuita înregistrare din sufragerie, locul din care se…