Articole Recente

Sub asaltul socialismului revoluționar. Impactul asupra UE

Prof. univ. dr. Valentin Naumescu Europa este din nou sub asalt ideologic. Franța este probabil exemplul cel mai bun, dar nu este singura democrație sub presiune, ci este cea mai semnificativă și prestigioasă dintre toate democrațiile din UE. Revenirea socialismului revoluționar în Europa, în multiplele lui forme de exprimare, vorbește nu doar despre criza centrului politic, a moderației și rațiunii, dar și despre ura care se revarsă în societate, alimentată de rețelele sociale instrumentalizate.  În istoria lumii moderne, nu a…

Alegeri sub asediul fricii: Israelul și supraviețuirea politică a lui Netanyahu

Scrutinul din 27 octombrie poate încheia un mandat. Mult mai greu va fi să încheie o logică a puterii în care securitatea justifică războiul fără sfârșit, iar războiul justifică perpetuarea conducerii. Premierul care cere un nou mandat pentru a ne apăra de propriul bilanț Benjamin Netanyahu cere din nou încrederea unei țări căreia i-a promis securitate și care a cunoscut, sub conducerea sa, catastrofa din 7 octombrie 2023. După trei ani de războaie, mobilizare și polarizare, argumentul său electoral rămâne indispensabilitatea:…

„Trădarea”, de la discursul comunist la cel suveranist

În discursul „suveranist”, trădare, un termen cu trimitere la toți cei care sunt de o altă orientare politică, este cuvânt de ordine. Nu e folosit nici întâmplător, nici fără un scop. E parte a propagandei de extracție comunistă, care nu doar că se aliniază acum propagandei ruse, ci servește intereselor Federației Ruse. Refuzul AUR de a vota Guvernul Mureșan, are ca argumente nu ideile din programul de guvernare propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan, ci ultranaționalismul și xenofobia, de altfel cărți de vizită ale AUR și…

Dincolo de robă

Despre eveniment Textul de mai jos reprezintă cuvântul de deschidere pe care l-am rostit la conferința „Dincolo de robă: unde începe și unde se termină responsabilitatea magistratului?”, organizată la Biblioteca Centrală Universitară din Timișoara de Fundația Inițiativa Timișoara. Întâlnirea a reunit patru profesioniști cu experiențe complementare în sistemul judiciar: Crin Bologa, fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție; Andrea Chiș, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii; Grațiela Milu,…

Inteligența artificială este un armăsar în plin galop al cărui călăreț riscă să fie aruncat din șa. Câteva implicații asupra rivalității globale dintre SUA și China

Este imposibil, dragi cititori, să nu fi văzut în ultimele săptămâni o știre sau o analiză referitoare la pericolul ca AI-ul să se dezvolte atât de rapid și în mod atât de complex încât noi, cei care am creat această realitate, să nu o mai putem controla și ghida spre a ne fi benefică. Întrebarea din titlu nu mai este de multă vreme doar o întrebare rezervată filmelor SF și discuțiilor dintre oameni de știință anxioși. Inteligența artificială avansează într-un ritm extraordinar. Sistemele devin mai autonome, pot scrie și executa cod,…

Va ataca Rusia?

În ultimele 72 de ore, mai multe evenimente și anunțuri s-au suprapus într-un mod în care mintea noastră care este construită pentru a observa tipare a început să le lege într-un singur scenariu: iminența unui atac al Rusiei asupra NATO. Mă pot „lăuda” că sunt printre primii și în continuare puținii oameni din România care au vorbit despre testarea art. 5 al NATO de către Rusia. La finalul celui de-Al Doilea Război Mondial s-a construit o nouă Ordine Mondială. Partea civilizației vestice din această Ordine Mondială a fost construită pe…

Turtucaia, 1916: sindromul superiorității colective și problema subestimării adversarului. O dureroasă lecție a istoriei

Acum 110 ani, România, abia intrată în Primul Război Mondial, suferea una dintre cele mai grave și mai traumatizante înfrângeri ale sale din acel război, în luptele de la Turtucaia, în sudul Dunării. A fost mai mult decât o înfrângere militară. A fost un șoc cumplit pentru o societate care intrase în război cu foarte multă încredere în sine și cu speranța că armata română va putea repeta, într-un fel sau altul, experiența aparent ușoară a campaniei din 1913. Numai că războiul din 1916 nu mai semăna deloc cu acela din 1913, iar…

De ce ar fi rău „naționalismul sănătos”? 

Văd discursul președintelui Nicușor Dan, de la întâlnirea internațională a tinerilor ortodocși (ITO 2026), în care a vorbit, printre altele, despre un „naționalism sănătos”, nu ca pe un indiciu că alunecă și trage țara spre ultranaționalism, spre extremism, ci ca pe o încercare de a construi o punte între grupuri divizate din societate. „Sunt convins că veți avea timp zilele astea să reflectați fiecare dintre dumneavoastră, și toți împreună, într-o lume în care pare că totul este pus în discuție, la care sunt acele valori în care credem…

Când însăși CCR sfidează Constituția

Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, nici legi retroactive. Se dau legi pentru țară. Asta, în mod teoretic. Iată că practic, în România, stat democratic, lucrurile pot sta altfel. Cu cinci voturi „pentru”, din opt – patru fiind, probabil, ale judecătorilor constituționali numiți de PSD – CCR a dat, ieri, undă verde pentru ca modificări aduse legii ANI să fie aplicate retroactiv.  Prin decizia de a declara constituțională prevederea din legea ANI care stabilește că aleșii aflați în funcție, în cazul…

Riscuri reale versus riscuri percepute și despre modul în care poate fi gestionată incertitudinea în relația Occidentului cu Rusia

În relațiile internaționale și în domeniul studiilor de securitate, una dintre cele mai dificile provocări este modul de a diferenția între riscurile reale și cele percepute. De ce? Noțiuni precum risc, amenințare, provocare — fundamentale în studiile de securitate — conțin o doză mare de subiectivitate și sunt legate de percepție. Adică includ un grad crescut de subiectivism. În cazul relației dintre Occident și Rusia, această distincție este esențială, deoarece influențează deciziile politice, pregătirile militare și cheltuielile…

Radicalismul bunului-simț

În România anului 2026, o ambulanță pleacă să salveze un om și ajunge ea însăși să aibă nevoie de salvare. De câteva zile, pe TikTok circulă povestea „ambulanței negre” care ar fura copii: o legendă urbană veche, reciclată pentru epoca algoritmilor. Un fals aproape absurd. Și, totuși, viral: un clip a strâns aproape 800.000 de vizualizări și peste 6.000 de distribuiri. Apoi virtualul a devenit real. La Recea-Cristur, în județul Cluj, un echipaj al ambulanței aflat în misiune a fost atacat. Oameni convinși că în fața lor nu se aflau…

Cum convertim patriotismul național-populist în patriotism european?

Curentele național-populiste și „suveraniste”, tensiunile politice și clivajele pe care le-au creat în societate, erodarea democrației pe care au produs-o sunt parte incontestabilă a peisajului politic și social actual. Și în România, și în alte state din Uniunea Europeană. A le ignora, a le minimaliza efectele și riscurile la adresa democrației nu rezolvă problema, ci o adâncesc. Întrebarea este cum se poate lupta instituțional împotriva lor? Președintele Nicușor Dan a primit zilele acestea un raport intitulat „Identitate națională,…

Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului

Raport sintetic Sinteză a contribuțiilor Grupului de Reflecție Strategică „România în UE” · 22 iulie 2026 Raportori: Sergiu Mișcoiu | prof. univ. dr., directorul Centrului de Cooperări Internaționale, Universitatea Babeș-Bolyai Silviu Rogobete | prof. univ. dr., directorul Școlii doctorale de filosofie, sociologie si științe politice, Universitatea de Vest Timișoara Autorii contribuțiilor Teodor…

O țară în instabilitate politică majoră

Acesta este statutul actual al României. Unul extrem de riscant pe termen mediu și chiar lung. Pentru că această instabilitate politică majoră se răsfrânge și la nivelul societății – o parte e deja vlăguită de acest balamuc politic, o parte surescitată și deja radicalizată, care amenință să voteze visceral – și al mediului de afaceri unde generează temuta impredictibilitate. (…) În acest timp, cercetat într-un dosar penal – ce se conturează tot mai limpede ca fiind tergiversat, având patru amânări consecutive la Curtea Supremă –,…

De ce avem nevoie de UE?

De ce avem nevoie de UE? Pentru că „ne dă bani” de 20 de ani? Nu, nu din acest motiv! Opriți acest discurs simplist, este o capcană pe termen lung! Schimbarea de esență a discursului politic din România față de UE, la 20 de ani de la aderare, a devenit o necesitate și o urgență. E deja târziu, ca să fim sinceri, dar nu încă nu e prea târziu pentru a evita o capcană politică pe care dușmanii UE din exteriorul și interiorul țării abia o așteaptă. Timp de două decenii, elitelor politice din România le-a fost simplu și comod să…

Din nou despre criza majorității pozitive. Reflecții duminicale

…O, da, majorități negative avem din belșug! Pe multe teme avem asigurate majorități negative puternice. Suntem, deci, ÎMPOTRIVĂ! Trăim din plin exaltarea refuzului, a împotrivirii, a criticii. Foarte bine. Este un drept al indivizilor, grupurilor și facțiunilor din societățile libere, pluraliste, să fie împotrivă, să critice, să se opună. Nu o spun în sens peiorativ, ci pur constatator și reflexiv. Asta este noua normalitate a societăților noastre divizate și încărcate emoțional. Vedem ușor apariția majorităților negative…

O nouă „Epocă de AUR”?

Ceea ce s-a întâmplat în Parlament la votul de învestire a Guvernului Veștea era previzibil. Din toate perspectivele. Urmează o nouă nominalizare, a doua. Ratarea învestirii celui de al doilea Guvern propus de președinte va deschide, cel mai probabil, calea spre anticipate – moment în care vom intra într-o nouă „Epocă de AUR”. Chiar ni le dorim? Ceea ce a făcut AUR în Parlament, în seara votului de învestire a Guvernului Veștea, adică refuzul de a-i da votul – cu tot spectacolul aferent –, era previzibil. Pentru că scopul acestui partid…

Riscul unui falii în polul românesc pro-occidental

Nominalizarea intempestivă de către președintele Nicușor Dan a liberalului Adrian Veștea pentru funcția de premier – după ce Guvernul Tomac, desemnat anterior, și-a depus mandatul – vine cu riscul unei falii în polul politic pro-occidental (pro-UE și pro-NATO). O situație foarte periculoasă într-o vreme în care populismul, extremismul, anti-europenismul au luat avânt și în care coeziunea tuturor forțelor politice pro-occidentale e vitală pentru salvarea democrației. Decizia președintelui Nicușor Dan de a-l desemna ca premier pe…

Babilonia politică și amenințarea lui 2028

Am ajuns în situația paradoxală ca, după haosul politic în care PSD, în cârdășie cu AUR, a aruncat țara, prin demiterea Guvernului Bolojan, să nu avem nici partide care să își asume guvernarea, nici alianțe politice care să convină asupra unui premier. Ba mai mult, când președintele Nicușor Dan a nominalizat un prim-ministru fără  reprezentare în Parlament, pe Eugen Tomac, toți să caute nod în papură, să pună condiții, prefigurând o prelungire a crizei politice, răsfrântă și asupra mediului economico-financiar, și îndreptarea spre…

Armenia: eșecul halucinogen al Moscovei

Context: În campania electorală actuală din Armenia, principalul candidat pro-rus, Samuel Karapetian, președintele formațiunii Armenia Puternică (Mer Dzevov) și candidatul acestei formațiuni la funcția de prim-ministru, l-a acuzat pe premierul Nikol Pașinian că ar fi adus din China o tonă de “ciuperci halucinogene”, pentru consum propriu. Samuel Karapetian este favoritul incontestabil al Rusiei la alegerile parlamentare de duminică, din Armenia. Declarațiile acestuia ne permit să deschidem acest articol cu o premoniție metaforică: la…
Folosim cookie-uri pentru a furniza o experiență mai bună de navigare. Prin continuarea navigării pe website-ul nostru, confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Confidentialitate
De acord