Cu mari absențe, cum sunt cele ale majorității statelor europene, fără Vatican și fără Benjamin Netanyahu, Comitetul pentru Pace condus pe viață de Donald Trump a adus în aceeași sală, lideri și state cu obiective diferite.
Pe fondul absenței de la Conferința de securitate de la Munchen, participarea președintelui Nicușor Dan la Comitetul de pace fondat de Donald Trump a fost în centrul atenției de la București. Nicușor Dan a fost singurul șef de stat dintre statele cu statut de observator care au participat, ceea ce, strategic, i-a și garantat cele două minute de mesaj, un lucru important.
Totuși, în sală erau prezenți, așa cum remarcă The Guardian, autocrați, lideri iliberali, politicieni cu obiective diferite. Unul dintre beneficiarii prezenței a fost, fără doar și poate, iliberalul Viktor Orban, care a primit, public, sprijinul lui POTUS în alegerile care urmează la Budapesta.
Ce i-a adus pe toți acești politicieni în comitetul lui Donald Trump? Este reconstrucția Gazei obiectivul lor sau mai degrabă e vorba despre poziționări geopolitice? Pentru că, așa cum spune experta în Orientul Mijlociu Raluca Moldovan în acest interviu pentru Cotidianul, în Fâșia Gaza încă nu este pace, ci o pauză armată. În plus, absența lui Benjamin Netanyahu poate însemna că Israelul dorește să evite impresia că acceptă o internaționalizare excesivă a dosarului Gaza.
Raluca Moldovan este conferențiar la Universitatea Babeș‐Bolyai Cluj Napoca, în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Germane. Este și director executiv al Centrului EUXGLOB al UBB și președinte interimar al Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană.
Cotidianul: Board of Peace, comitetul de pace prezidat, pe viață, de Donald Trump, a fost tema acestor zile. Miza lui majora este reconstrucția Fâșiei Gaza. Să începem de aici – care este acum situația în Gaza, cum arată pacea obținută, de fapt?
Raluca Moldovan: Situația din Gaza rămâne profund fragilă, iar ceea ce vedem în acest moment nu este o „pace” în sens clasic, ci mai degrabă o pauză armatăsau un aranjament de încetare a focului cu orizont limitat. După luni de confruntări intense între Israeli Defense Forces și Hamas, infrastructura civilă a Fâșiei Gaza este masiv afectată, capacitatea administrativă este aproape inexistentă, iar situația umanitară rămâne critică.
Din punct de vedere militar, intensitatea operațiunilor a scăzut, însă nu putem vorbi despre o stabilizare reală. Hamas nu a fost eliminată ca actor politico-militar, iar Israelul nu și-a atins integral obiectivul strategic de demantelare completă a structurii sale de comandă. În aceste condiții, „pacea” actuală este mai degrabă o suspendare temporară a ostilităților decât o rezolvare a conflictului.
Pe plan politic, vidul de guvernanță este problema centrală. Nu există încă un consens clar privind cine va administra Gaza post-conflict: Autoritatea Palestiniană, o formulă internațională de tranziție sau un mecanism mixt. Fără un aranjament instituțional credibil, orice reconstrucție riscă să fie superficială și reversibilă. În plus, acest vid de autoritate și legitimitate funcționează în avantajul Hamas, care profită pentru a-și reconsolida baza de putere în Gaza, potrivit unui raport publicat în această săptămână de BBC.
În plan umanitar, miza este enormă: reconstrucția locuințelor, a infrastructurii energetice, a spitalelor și a sistemului de apă. Dar reconstrucția fizică nu este echivalentă cu pacea. Pacea presupune garanții de securitate, mecanisme de control al reînarmării și un cadru politic sustenabil. Or, în acest moment, aceste elemente sunt incomplete sau absente.
Așadar, dacă vorbim despre „pacea obținută”, trebuie să fim riguroși: este o fază de dezescaladare, nu o soluție politică finală. Iar succesul sau eșecul acestui Board of Peace va depinde tocmai de capacitatea de a transforma această pauză fragilă într-un aranjament politic durabil.
Premierul Netanyahu nu a participat la BoP, a fost ministrul de Externe. De ce această absență a lui Benjamin Netanyahu, transmite ceva, e o poziționare?
Absența lui Benjamin Netanyahu nu este un detaliu protocolar, ci un semnal politic atent calibrat.
În primul rând, participarea doar la nivel de ministru de Externe sugerează că Israelul nu dorește, cel puțin în această fază, să valideze pe deplin formatul Board of Peace ca platformă decisivă de negociere. Dacă premierul ar fi fost prezent personal, ar fi transmis un mesaj de asumare politică directă și de angajament strategic. Trimiterea ministrului indică mai degrabă o poziție de testare – o prezență care menține dialogul deschis, dar fără a investi capital politic maximal.
În al doilea rând, există și o dimensiune internă. Netanyahu se află într-un context politic sensibil, marcat de presiuni interne, de critici privind gestionarea războiului și de vulnerabilități juridice și electorale. Să nu uităm că Netanyahu se confruntă anul acesta cu un test electoral extrem de dificil (chiar dacă alegerile parlamentare din Israel nu au încă o dată clar stabilită, termenul limită fiind octombrie 2026) și evident nu doreștă să își cheltuie capitalul politic fragil pe care îl are pe ceva ce nu este un pariu sigur 100%. O implicare directă într-un format prezidat pe viață de Donald Trump ar fi putut fi interpretată intern fie ca o concesie prematură, fie ca o repoziționare strategică înainte de a avea garanții clare privind parametrii reconstrucției și ai aranjamentelor de securitate.
În al treilea rând, este posibil ca Israelul să dorească să evite impresia că acceptă o internaționalizare excesivă a dosarului Gaza. Pentru guvernul israelian, controlul arhitecturii de securitate post-conflict este esențial. O prezență la cel mai înalt nivel ar fi echivalat cu o acceptare implicită a faptului că Washingtonul – și nu Ierusalimul – stabilește cadrul postbelic.
Prin urmare, absența lui Netanyahu transmite prudență strategică. Israelul nu respinge inițiativa, dar nici nu o consacră drept forumul central al viitoarei ordini din Gaza. Este o poziționare de expectativă, nu de opoziție frontală.
Interviul complet este disponibil pe https://www.cotidianul.ro/ce-nu-s-a-vazut-in-comitetul-de-pace-al-lui-trump-mizele-de-pe-masa-interviu/
