I. Acum doi ani de zile, când încă eram pe Frontul din Est (Kharkiv Oblast), spuneam că Rusia a pierdut strategic războiul. De ce?
1. Politic:
Nu și-a atins obiectivul politic principal: decapitarea politică a Ucrainei, schimbarea conducerii politice alese democratic cu o conducere marionetă pregătită deja de la Kremlin. Președintele Zelensky a refuzat oferta SUA, a rămas în Kyiv și asta a schimbat nu doar istoria Ucrainei, ci istoria întregii Europe Centrale și de Est, cu consecințe (pozitive) asupra întregului Vest Colectiv.
Tot politic a reușit să pună Rusia în cea mai ingrată postură internațională din istoria ei modernă. Niciodată Rusia nu fost privită cu atâta ură cum este acum în cele mai multe părți ale globului. În timpul Războiului Rece, Rusia măcar avea mulți aliați/parteneri comuniști. Pactul de la Varșovia stă măcar în parte, dovadă care să ateste această afirmație.
Un important lucru pe care l-a pierdut Rusia din punct de vedere politic, este încrederea și respectul oamenilor de rând. Da, conducerile Ungariei și a Slovaciei sunt pro-ruse, însă dacă-i întrebăm pe maghiarii din Budapesta ce părerea au despre Putin, vom vedea că niciun alt lider din lume nu are o cotă de favorabilitate mai scăzută decât el. Lucru ce probabil că se întâmplă în toate capitalele lumii. Să nu credeți că în Beijing chinezii de rând apreciază Rusia. Lumea și mai ales leadership-ul de la Kremlin tind să ignore aceste fapte, însă o societate mondială din ce în ce mai rusofobă va avea un impact negativ direct asupra Rusiei post-război, indiferent de cum se va încheia conflictul militar.
2. Militar:
Doar coridorul terestrul Donbas-Crimeea a fost atins ca obiectiv strategic principal, dintre toate cele presupuse. Celelalte, printre care cucerirea Kyivului, cucerirea teritoriilor la est de Nipru, ajungerea la Delta Dunării sau cucerirea Donbasului au eșuat.
Este adevărat că Armata nr. 2 în lume, cum a fost clasată în topurile militare de toți experții și de toate departamentele de specialitate din guvernele lumii, reușește și azi să înainteze în Donbas și în Kharkiv și o face într-un ritm din ce în ce mai alert, însă aceeași Armată are cele mai mari pierderi de echipamente și soldați pentru fiecare km2 cucerit, de când a luptat în Al Doilea Război Mondial încoace.
Rezervele strategice „infinite” de echipamente pe care Rusia le-a moștenit de pe vremea Uniunii Sovietice sunt din ce în ce mai finite și acest lucru produce cea mai mare îngrijorare pentru Putin. El a pariat pe faptul că Vestul va obosi înainte să obosească Rusia, însă Vestul nici nu s-a mobilizat industrial în mod serios, iar Rusia și-a scos din rezerve deja cea mai mare parte a tancurilor, tunurilor de artilerie și blindatelor de infanterie. Cifrele sunt îngrijorătoare cu adevărat pentru Rusia și merită o analiză detaliată, pe care o voi face în curând, iar asta o forțează la sacrificarea a peste 40.000 de oameni DOAR în octombrie 2024. Dacă trendul continuă, doar timpul va face ca această catastrofă umanitară și militară să nu afecteze Rusia în mod strategic.
3. Diplomatic:
Una din „armele” diplomatice ale Rusiei pre-invazia din 2022 era exportul de produse petroliere și gaze naturale. După ce i-a promis Uniunii Europene că va îngheța la propriu dacă susține Ucraina, UE s-a rupt de dependența rusească, iar acum această armă și-a pierdut drastic din putere. Asta a dus evident, la o scădere a capacității de negociere a Rusiei și de a proiecta putere sau de a influența decizii la nivel regional sau mondial.
Unde mai pui că sancțiunile sunt încă în vigoare și nici nu vor fi ușor ridicate, iar la nivelul organizațiilor internaționale, Rusia este o paria. Se pot îmbăta cu apă de ploaie susținătorii Kremlinului că există BRICS, doar că summit-ul de anul acesta din Kazan a demonstrat că BRICS nu este nici pe departe viabil în sensul intereselor Rusiei pe termen scurt sau mediu și în niciun caz pentru interesele Rusiei în Ucraina. Cele mai mari bănci chineze nu acceptă tranzacții cu Rusia de frica sancțiunilor internaționale. Ăsta e doar un exemplu. Rusia este „vasalul” Indiei când vine vorba de tranzacții cu gaze naturale sau petrol.
4. Economic:
Chiar dacă Banca Centrală a Rusiei a reușit să stabilizeze rubla, după o prăbușire ce s-a petrecut imediat după invadarea Ucrainei, economia Rusiei nu stă bine. Din ce am citit și m-am informat în acești ani (pentru că ăsta chiar nu e un domeniu pe care să-l stăpânesc) înțeleg că încetinirea prăbușirii economice este dată de intrarea în economie de război. Însă ulterior opririi războiului, cei mai mulți experți în economie estimează o degradare rapidă. O degradare rapidă care ar veni peste o inflație record, peste o economie din care au plecat peste 1400 de companii internaționale importante, peste o economie unde petrolul și gazele naturale nu mai aduc aceleași venituri.
Per total Rusia pentru mulți ani de acum înainte va fi afectată grav de acest război. Va fi încetinită din dezvoltare, va pierde cursa internațională a „înarmării” cu inteligență, fie ea și Inteligență Artificială (sau poate, MAI ALES Inteligență Artificială). Asta nu înseamnă că Rusia va dispărea sau va colapsa ca stat, chiar dacă nici asta nu poate fi exclus. Însă ce înseamnă această înfrângere strategică este că Rusia își pierde și își va fi pierdut statutul de actor esențial la masa negocierilor globale. Va deveni doar o țară de importanță regională, care da, are cel mai mare arsenal nuclear din lume. Și atât.
II. Însă chiar dacă pe termen lung Rusia a pierdut bătălia, pe termen scurt și din punct de vedere militar, Ucraina este cea care pierde bătălia în Donbas.
Unul dintre pariurile mele la început de 2023 este că Donbasul nu va fi cucerit niciodată integral de ruși. Pentru cei care nu sunt familiarizați, Donbas este regiunea istorică care astăzi este compusă din regiunile (Oblast) Lugansk și Donetsk. Actualmente, Rusia ocupă ilegal 98.58% din Lugansk Oblast și 61.01% din Donetsk Oblast, după ce la începutul anului ocupa 98.30% din Lugansk și 58.42% din Donetsk.
Doar aproximativ 2.5% din teritoriul regiunii Donetsk a fost ocupat de ruși în decursul a 10 luni, cu pierderi incredibile, iar pentru a cuceri întreg Donetskul, în ritmul ăsta, ar mai trebui 20 de ani. Însă lucrurile într-un război nu se întâmplă așa cum credem, într-un ritm predictibil și liniar.
Căderea localității Selydove astăzi, este un semn foarte rău pentru apărarea Ucrainei în Donbas. Opinia mea este că următorii pași ai Rusiei sunt cucerirea Kurakhove, care este localitate cu o importanță operațională uriașă pentru tot frontul Donbas Sud-Vuhledar. Concomitent ar putea desfășura un asalt din sud spre Andriivka (Raionul Horlivka, Donetsk Oblast). Ulterior rușii ar putea o flancare a Pokrovsk prin sud-vest-vest care ar duce la tăierea unor importante linii logistice ale Ucrainenilor și ulterior la căderea orașului. În urma căderii Pokrovsk, rușii s-ar concentra pe crearea unui clește în jurul Sloviansk-Kramatorsk.
Se poate asta întâmpla? Da. În 2025 sunt sigur că acesta este obiectivul Rusiei. Pentru că o astfel de desfășurare de forțe, în această secvență, ar putea exista doar prin colapsul repetat al liniilor de apărare ale ucrainenilor, care la rândul lor ar duce la un colaps moral al militarilor și la o situație socio-politică degradată în Ucraina. Iar asta ar forța Ucraina să intre în negocieri de pe o poziție mult slăbită, cu o rusei care cu ultimele ei forțe militare (epuizate aproape total la acel moment) ar proiecta o imagine de forță invincibilă și cu rezerve și resurse infinite. Chiar dacă adevărul ar fi radical diferit, Ucraina tot ar trebui să intre la negocieri, nu doar din cauza lipsei interne de resurse, dar și presată de Vest pentru a încheia un război care ar ajunge deja în al 4-lea an.
Se poate evita un astfel de scenariu? Da. Iar pe cât am certat personal Vestul pentru greutatea deciziilor luate, cred că în ultimele două luni, mobilizarea economică, militară și politică a fost peste așteptări. Chiar cu turbulențele create de alegerile din SUA, echipamentele încep din nou să ajungă în Ucraina, altele sunt promise, iar diferența de raport în obuze de artilerie trase pe câmpul de luptă (conform surselor ucrainene) este de doar 1 la 2. Ceea ce este o minune în sine.
Însă pentru a evita un astfel de scenariu este nevoie și ca Ucraina să nu facă greșeli în lupta de apărare, să continue să lupte cu corupția internă și să continue reformarea Armatei. Dacă aceste lucruri se vor întâmpla, Ucraina va rezista în finalul lui 2024 și începutul lui 2025. Va continua să genereze pierderi colosale Rusiei și va avea șansa să recapete inițiativa comunicațională, politică și poate și militară spre mijlocului lui 2025. Dar doar dacă și intern Ucraina își va face treaba. Noi, Vestul, trebuie să rămânem alături de ei. Noi, voluntarii, cetățenii, trebuie să continuăm războiul cu propaganda mincinoasă a rușilor și să susținem pe cât putem efortul de război al Ucrainei.
