Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a declarat sâmbătă într-un interviu pentru BBC[i] că justiția trebuie să fie percepută ca fiind aplicată (cu alte cuvinte, nu contează care e de fapt realitatea, importantă este percepția!), după ce a cerut mandate de arestare pentru prim-ministrul și ministrul apărării din Israel în mai 2024. Karim Khan a afirmat că este important ca tribunalul să demonstreze că judecă toate statele în raport cu același standard atunci când este vorba de presupuse crime de război. De asemenea, el a salutat decizia recentă a noului guvern britanic laburist de a renunța la opoziția față de mandatele de arestare[ii] – o decizie care, venind din partea unui partid lipsit de coloană vertebrală și dominat de relativism moral, nu ar trebui să surprindă pe nimeni.
„Există o diferență de ton și, cred, de substanță în legătură cu dreptul internațional din partea noului guvern. Și cred că asta este binevenit”, a spus Khan în cadrul interviului mai sus menționat.
El a cerut, de asemenea, tot în mai 2024, mandate de arestare pentru trei lideri ai organizației teroriste Hamas, doi dintre care au fost ulterior uciși. În timpul interviului, dl. Khan a explicat că CPI a trebuit să solicite mandate pentru liderii ambelor părți pentru a se asigura că oamenii din întreaga lume cred că tribunalul aplică „legea în mod egal, pe baza unor standarde comune”. Însă dl. Khan a uitat, în mod convenabil, să precizeze că instituția pentru care lucrează este extrem de ineficientă în activitatea sa de a-i aduce în fața justiției pe cei care comit crime de război, în principal din cauza lipsei de credibilitate internațională pe care aceasta o are, inclusiv printre statele semnatare ale protocolului său de înființare.
„Dacă am fi solicitat mandate pentru oficialii israelieni și nu pentru Gaza, [unii ar spune]: ‘Ei bine, aceasta este o obscenitate’ și, ‘cum este posibil așa ceva?’”, a spus el. „Nu poți avea o abordare pentru țările unde există sprijin, fie că este vorba de sprijinul NATO, sprijin european [și] țări puternice în spatele tău, și o abordare diferită acolo unde ai jurisdicție clară”, a adăugat el. Dar, ne putem întreba, unde anume are CPI jurisdicție clară? În statele semnatare? De exemplu, Mongolia? Dl. Khan nu a lămurit acest aspect.
În mai, Karim Khan a declarat că existau motive rezonabile pentru a crede că prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul său al apărării, Yoav Gallant, precum și liderii Hamas Yahiya Sinwar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh erau responsabili din punct de vedere penal pentru crime de război și crime împotriva umanității începând cu atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie. Cu alte cuvinte, dl. Khan admite că problema a fost declanșată de atacul Hamas, care a forțat Israelul într-o poziție de legitimă apărare, dar că această legitimă apărare se poate exercita doar între anumite limite, aplicabile, desigur, doar unui stat democratic, nu și unei organizații teroriste care folosește populația civilă din Gaza drept scuturi umane și obiective civile (școli, spitale, etc.) drept depozite de muniții.
Solicitarea mandatelor nu a fost încă aprobată de judecătorii CCI, care trebuie să se pronunțe în acest sens. Dl. Khan a susținut că prim-ministrul și ministrul apărării din Israel sunt suspectați de crime, inclusiv înfometarea civililor ca metodă de război, direcționarea intenționată a atacurilor împotriva unei populații civile și exterminare. El i-a acuzat de asemenea pe liderii Hamas de comiterea unor crime, inclusiv exterminare luare de ostatici, viol și violență sexuală, și tortură.
Israel și Hamas au respins ambele acuzațiile. Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că solicitarea mandatelor de arestare împotriva liderilor israelieni este „scandaloasă”, indicând un relativism moral grosolan de tip anything goes. Dar dl. Khan a declarat pentru BBC că, spre deosebire de criticii săi, el a văzut dovezile pe care se bazează solicitările de mandate. „Am un avantaj, cel puțin. Sper că și ei vor recunoaște că am văzut dovezile. Ei (acuzații și liderii politici internaționali – precizarea mea) nu le-au văzut”, a spus acesta. „Solicitarea nu este publică. Este confidențială. Este depusă la cameră. Așa că ei doar pot intui ce dovezi au fost prezentate.”
Fostul guvern conservator britanic indicase că intenționa să depună o solicitare oficială la CPI, după ce a pus sub semnul întrebării dreptul procurorului de a solicita un mandat împotriva liderilor israelieni. Dar în iulie, un purtător de cuvânt al administrației laburiste care l-a succedat a spus că problema este „o chestiune pentru tribunal” și, prin urmare, nu se va opune – cu alte cuvinte, spălându-se pe mâini de această chestiune în manieră tipică.
Dl. Khan a declarat pentru BBC că a fost presat de unii lideri mondiali să nu emită mandate. „Mai mulți lideri și alții mi-au spus și mi-au oferit sfaturi și m-au avertizat”, a afirmat acesta.
Referindu-se la războiul din Ucraina, dl. Khan a spus că crede că președintele rus Vladimir Putin va „vedea interiorul unei săli de judecată”, făcând referire la cazuri istorice ale altor lideri mondiali aduși în fața tribunalului. „Nimic nu este permanent. Viața este trecătoare. Și orice viață politică se termină în eșec”, a spus el, de manieră oarecum filosofică, uitând, din nou în mod convenabil, de figuri politice remarcabile ale căror cariere politice nu s-au terminat în eșec – de la Benjamin Disraeli la Abraham Lincoln, dacă e să menționez doar două exemple.
În ciuda convingerii dlui. Khan (care nu știm exact pe ce se bazează), Vladimir Putin nu a fost arestat în timpul vizitei sale de marți în Mongolia, un stat semnatar al CCI, în ciuda mandatului de arestare valabil pentru crimele de război comise în timpul invaziei în desfășurare a Ucrainei de către Rusia. Liderul rus este căutat pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni de la începutul războiului din 2022. Așa că rămâne de văzut cine anume îl va aduce pe Vladimir Putin într-o sală de judecată, în condițiile în care nici măcar statele semnatare ale CPI nu iau în serios mandatele de arestare emise de aceasta. Moscova a negat anterior acuzațiile și a spus că mandatele sunt „scandaloase”.
Cum se explică decizia Mongoliei în acest caz? Aș menționa aici mai mulți factori:
- Relația strategică a Mongoliei cu Rusia: Mongolia are o frontieră lungă cu Rusia și depinde de aceasta pentru energie, comerț și stabilitate politică. Fiind o țară fără ieșire la mare, situată între Rusia și China, Mongolia are interese geopolitice și economice semnificative în menținerea unor relații bune cu ambii vecini. Arestarea lui Putin ar fi deteriorat această relație crucială.
- Neaplicarea mandatului CPI: Deși Mongolia este semnatară a CPI, aplicarea mandatelor de arestare, în special împotriva liderilor aflați în funcție, este adesea sensibilă din punct de vedere politic. Multe țări semnatare ale CPI au ezitat sau au refuzat să aresteze lideri precum Putin, mai ales când aceasta intră în conflict cu interesele lor naționale sau alianțele geopolitice.
- Legături istorice și culturale: Mongolia și Rusia au legături istorice profunde, datând din epoca sovietică, când Uniunea Sovietică avea o influență semnificativă asupra Mongoliei. Această relație istorică continuă să influențeze abordarea Mongoliei față de Rusia, ducând adesea la prudență diplomatică în gestionarea problemelor sensibile, precum mandatele internaționale de arestare.
- Neutralitate diplomatică: Mongolia a menținut tradițional o poziție neutră în conflictele internaționale, evitând acțiuni care ar putea să o implice în tensiuni geopolitice mai largi. Nearestându-l pe Putin, Mongolia a încercat probabil să-și păstreze poziția neutră și să evite implicarea în conflictul Rusia-Ucraina.
Evident, niciunul dintre aceste motive nu a fost invocat de dl. Khan, care nu a oferit nicio explicație privind sfidarea Mongoliei la adresa CPI. Interviul oferit BBC (un trust mass media care refuză să se refere la Hamas drept organizație teroristă) este, așadar, credibil doar pentru cei care participă în continuare la manifestații pro-Palestina, scandând from the river to thesea și care cred că Hamas sunt luptători pentru libertate.
[i] https://www.bbc.co.uk/sounds/play/m0022s8s.
[ii] https://www.bbc.com/news/articles/ckkg525l93lo.
