A prezentat azi Remus Ioan Stefureac/INSCOP un studiu extrem de important și presa a preluat din el doar „69,1% dintre români ar vota un candidat naţionalist pentru funcţia de preşedinte”. Așa este, doar că nu-i chiar așa. Să nu ne panicăm:
Dintre cei 69.1% care ar vota un partid naționalist (așa este exprimată întrebarea în studiu, nu cum este preluată în presă cu „candidat la președinte”) doar 16% ar face asta dacă acest lucru ar însemna „o apropiere a României de Rusia”, adică DOAR 11% din total eșantion/populație și doar 33.1% (sau 23% din total pupulație/eșantion) dacă acesta ar propune ieșirea din Uniunea Europeană.
Când în iulie 2024 am scris că Elena Lasconi are șanse reale să ajungă în turul doi, mă bazam destul de mult pe analiza unui studiu făcut de INSCOP din ianuarie 2022. Am vorbit cu unii colegi din USR și le-am spus că modelul ei de a face politică este unul câștigător în contextul societății românești de azi.
Virarea spre dreapta conservatoare, efervescența ei în aparițiile publice, canalele și tehnicile abordate m-au convins că strategia ei de comunicare este dovada unui pariu riscant, dar care poate aduce câștiguri de neimaginat pentru USR. Am avut dreptate. Am avut dreptate nu pentru că sunt Nostradamus, ci pentru că aceste studii socio, făcute în mod profesionist, sunt o mină de aur pentru consultanți și analiști.
Ceea ce a prezentat INSCOP azi este practic un roadmap, o foaie de parcurs pentru oricare dintre candidații la Prezidențiale. Există câteva aspecte care ar putea să ne îngrijoreze (cum ar fi că 1 din 4 români ar fi de acord cu naționalizarea companiilor private), dar în rest, nu este absolut nimic de speriat sau nimic ce nu poate fi combătut de un candidat moderat, centrist care pe perioada campaniei să proiecteze o imagine de conservator la limita spectrului centru-dreapta.
Voi analiza și eu mâine posibilele scenarii în baza acestui studiu, însă repet, chiar dacă media caută senzaționalismul pentru că are nevoie să atragă audiență, cel mai important lucru de reținut este că între cele două studii identice ale INSCOP din ianuarie 2022 și decembrie 2024 (deci aproximativ 3 ani) adversitatea față de Rusia a crescut considerabil, susținerea față de NATO și Uniunea Europeană a crescut la fel de considerabil.
Nu ignor faptul că a crescut apetența pentru ceea ce înseamnă excepționalismul românesc, însă o dată cu asta, la pachet, pare-se că românii încep să se simtă din ce în ce mai puțin „colonie” sau „cetățeni de mâna a doua”. Aceste narative sunt cele de care are nevoie Rusia pentru a continua haosul economico-politic din România. Aici este nevoie de o campanie responsabilă, dar asiduă a mass-media și a societății civile pentru a arăta beneficiile aduse de aderarea la NATO și apartenența la UE.
Dacă ne facem fiecare treaba în pătrățica noastră, pentru a-i convinge pe cei care acum sunt dezangajați civic sau sunt pe punctul de a fi dezangajați din cauza saturației de vești negative sau panicarde din zona politicului.
Dacă societatea civilă, în aceste momente critice pentru viitorul României, își dă mâna și se implică în modelarea discursului public, a ceea ce trebuie să ceară cetățenii de la un candidat și poate inclusiv să aibă curajul să susțină un candidat (căci nu este momentul acum de panseluțe care-ți aruncă cu pseudo-etica în față, când le-o pot returna cu o găleată de naționalism-extremism furibund). Dacă mass-media independentă sau cea patronată, dar responsabilă, își face treaba de a prezenta fără a induce panică știrile, noutățile, mesajele politice și sociale, dacă toate aceste „dacă” sunt măcar în parte întreprinse, vă promit că în mai 2025 vom avea președinte un om care nu este parte nici din partida extremistă și nu este nici membru sau fost membru al partidelor de la guvernare.
Mark. My. Words.