Sub asaltul socialismului revoluționar. Impactul asupra UE
Prof. univ. dr. Valentin Naumescu Europa este din nou sub asalt ideologic. Franța este probabil exemplul cel mai bun, dar nu este singura democrație sub presiune, ci este cea mai semnificativă și prestigioasă dintre toate democrațiile din UE. Revenirea socialismului revoluționar în Europa, în multiplele lui forme de exprimare, vorbește nu doar despre criza centrului politic, a moderației și rațiunii, dar și despre ura care se revarsă în societate, alimentată de rețelele sociale instrumentalizate. În istoria lumii moderne, nu a…
Radicalismul bunului-simț
În România anului 2026, o ambulanță pleacă să salveze un om și ajunge ea însăși să aibă nevoie de salvare. De câteva zile, pe TikTok circulă povestea „ambulanței negre” care ar fura copii: o legendă urbană veche, reciclată pentru epoca algoritmilor. Un fals aproape absurd. Și, totuși, viral: un clip a strâns aproape 800.000 de vizualizări și peste 6.000 de distribuiri. Apoi virtualul a devenit real. La Recea-Cristur, în județul Cluj, un echipaj al ambulanței aflat în misiune a fost atacat. Oameni convinși că în fața lor nu se aflau…
Cum convertim patriotismul național-populist în patriotism european?
Curentele național-populiste și „suveraniste”, tensiunile politice și clivajele pe care le-au creat în societate, erodarea democrației pe care au produs-o sunt parte incontestabilă a peisajului politic și social actual. Și în România, și în alte state din Uniunea Europeană. A le ignora, a le minimaliza efectele și riscurile la adresa democrației nu rezolvă problema, ci o adâncesc. Întrebarea este cum se poate lupta instituțional împotriva lor? Președintele Nicușor Dan a primit zilele acestea un raport intitulat „Identitate națională,…
Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului
Raport sintetic Sinteză a contribuțiilor Grupului de Reflecție Strategică „România în UE” · 22 iulie 2026 Raportori: Sergiu Mișcoiu | prof. univ. dr., directorul Centrului de Cooperări Internaționale, Universitatea Babeș-Bolyai Silviu Rogobete | prof. univ. dr., directorul Școlii doctorale de filosofie, sociologie si științe politice, Universitatea de Vest Timișoara Autorii contribuțiilor Teodor…
Din nou despre criza majorității pozitive. Reflecții duminicale
…O, da, majorități negative avem din belșug! Pe multe teme avem asigurate majorități negative puternice. Suntem, deci, ÎMPOTRIVĂ! Trăim din plin exaltarea refuzului, a împotrivirii, a criticii. Foarte bine. Este un drept al indivizilor, grupurilor și facțiunilor din societățile libere, pluraliste, să fie împotrivă, să critice, să se opună. Nu o spun în sens peiorativ, ci pur constatator și reflexiv. Asta este noua normalitate a societăților noastre divizate și încărcate emoțional. Vedem ușor apariția majorităților negative…
„Bătăliile” noastre de astăzi pentru independența națională a României
10 Mai, Ziua Independenței Naționale a României – câteva modeste evaluări. Bătălia pentru independență a unei națiuni nu se termină niciodată. Independența noastră națională nu este doar capătul de drum al unor bătălii trecute, ci și pregătirea permanentă și responsabilă pentru bătălii (actuale și) viitoare. Ea nu este, din păcate, un câștig ireversibil, o intrare într-o vacanță perpetuă, ci obligă permanent la introspecție și acțiune. Care sunt „bătăliile” noastre de astăzi (pentru independență)? Actuala…
Civilizare. Decivilizare. Recivilizare
România a trăit, în ultimii 35 de ani, o tranziție economică și instituțională intensă și, în termeni comparativi, remarcabilă. Mai puțin discutată este tranziția noastră culturală și discursivă. Am trecut de la propaganda rigidă a comunismului la libertatea de expresie a democrației. Dar libertatea, fără o cultură a responsabilității, poate degenera. Și, în mai mare măsură decât ne place să recunoaștem, a degenerat. Frustrările acumulate în tranziție (inegalități structurale, dezamăgiri repetate, promisiuni politice neîndeplinite,…
Poate Centrul să își recupereze votanții tentați de extreme?
De aproape două decenii, politica europeană trăiește între două crize: cea financiară din 2008 și „policriza” începută în 2020 – pandemie, război în vecinătate, criză energetică, inflație, anxietăți legate de migrație și de ritmul accelerat al schimbării (automatizarea și IA sunt doar două exemple relevante). În acest interval, partidele de centru-stânga și centru-dreapta au pierdut teren, iar extremele – de la stânga radicală la dreapta naționalistă – și-au dublat sau chiar triplat scorurile în multe democrații avansate. Analizele…
Securitatea cognitivă: noua frontieră a războiului hibrid
În primele ore ale zilei de 10 septembrie 2025, în timp ce dronele rusești încălcau spațiul aerian polonez, un al doilea front se deschidea online. În câteva minute, rețelele sociale poloneze s-au umplut de videoclipuri fabricate, imagini din satelit trucate și mii de postări coordonate acuzând Ucraina și NATO de înscenarea incursiunii. Până în zori, algoritmii amplificaseră dezinformarea atât de eficient încât numeroși polonezi s-au trezit într-un peisaj digital în care aliații lor apăreau drept agresori. Nu era…
Când timpul devine armă: o lectură kosseleckiană a războiului hibrid
Războiul hibrid este de obicei definit ca o combinație de presiune militară, atacuri cibernetice, dezinformare și activare a agenților de influență — tactici situate sub pragul unui conflict deschis, dar mult peste limitele convenționale ale păcii. Scopul războiului hibrid nu este cucerirea teritoriului — cel puțin în faza inițială —, ci crearea de haos: slăbirea încrederii, divizarea societăților și paralizarea procesului decizional, care pot pregăti ulterior terenul pentru o eventuală intervenție militară. Am văzut acest tipar în mod…
Războiul hibrid a ajuns pe străzi – România are nevoie de un centru de reacție rapidă. Acum!
„Franța decapitează Vidraru. Resursele României furate pentru profit străin.” Cu acest prilej, în online, a început o adevărată campanie de dezinformare. Unii internauți au scris că francezii evacuează apa ca să pună mâna pe aurul care se află pe fundul lacului. Într-un alt clip, realizat tot cu ajutorul inteligenței artificiale, se arată că barajul Vidraru a fost demolat. Cel care a postat filmulețul scrie că apa face ravagii. Scopul postării este să instaureze frica în rândul oamenilor. În paralel, pe TikTok au apărut mii de…
Globalizarea „suveranismului”
Globalizarea nu a încetat. Dimpotrivă, s-a intensificat dar și-a schimbat aparențele „vestimentare”, mijloacele tehnologice, arsenalul simbolistic, discursul politic și publicul. Nu mai este de la Vest la Est și în numele libertății, democrației, statului de drept și drepturilor omului, ci de la Est la Vest și în numele „suveranității” țărilor și popoarelor. Nu se mai predă în universități și nu mai este legată de ideea de modernizare, de elite bine văzute, așa cum era prin anii ‘90, ci se transmite prin rețele sociale intoxicate cu…
Popular, nu populist
Acum câțiva ani, până la începutul pandemiei, România părea la adăpost de pericolul populismului radical de dreapta. La noi, îngrijorările priveau mai degrabă radicalizarea partidelor clasice, având în vedere ce s-a întâmplat în 2017-2018. A fost nevoie de mai puțin de un ciclu politic pentru ca România să intre în „trendul” european și global. Din codași, iată, după ce s-a întâmplat în 2024-2025, am ajuns „fruntași” la susținerea pentru populiști. Este bine să ne uităm la cifre: populiștii radicali de dreapta…
Cum a devenit România „colonie franceză”
„România colonie franceză” sau „România sub ocupaţie franceză” sunt sintagme recente aruncate în spaţiul public de propaganda extremistă, anti-occidentală şi, adesea făţiş, pro-rusă. Deloc întâmplător, cei care hulesc azi Franța, propagând minciuni, dezinformări la adresa acesteia și a relațiilor sale cu România, sunt aceiași care, în anii trecuți, rostogoleau manipulări similare care vizau SUA, numind România „colonie americană”. Scopul e acelaşi. În ultima vreme, pe rețelele de socializare şi într-o parte a mass-media, cea cu linie…
Modernizările incomplete ale României ne trag acum înapoi
Istoria României pare un lung șir de „proiecte de țară” ambițioase și modernizări incomplete, de la 1848 până la integrarea europeană din 2007. Parțial reușite, fiecare cu câte ceva bun, dar esențialmente ratate, tocmai fiindcă aceste modernizări nu au reușit niciodată să ducă lucrurile la bun sfârșit și „au uitat ceva” pe dinafară. Ca o boală tratată insuficient, cu doze subliminale de medicamente sau oprite prea repede și cu reveniri ale aceleaiași vechi boli, după zeci de ani. Să încercăm, foarte succint, o posibilă explicație.…
Când timpul s-a rupt: Henri Bergson și anatomia celor 163 de zile ale crizei politice românești
Între 6 decembrie 2024 și 18 mai 2025, România a trăit o ruptură. Nu o simplă disfuncție instituțională, ci o criză sistemică, declanșată de anularea alegerilor prezidențiale în plin proces electoral, ca reacție la un atac hibrid de o amploare fără precedent atribuit rețelelor de influență rusă. Suspendarea democrației electorale nu a fost doar un gest administrativ, ci începutul unui proces de destabilizare profundă. Următoarele 163 de zile au însemnat mai mult decât o perioadă de tranziție: au fost un interval critic, în care viitorul…
Preşedintele şi Republica: despre posibilitatea unei reconstrucţii
Depunerea jurământului de către Preşedintele Nicuşor Dan încheie cea mai dramatică dintre crizele politice din România de după 2007. O dată cu validarea alegerii sale, republica se poate angaja, timid, pe un drum al reconstrucţiei. Deceniul lui Klaus Iohannis trebuie să servească ca un îndreptar: erorile predecesorului pot fi, pentru cel care îi urmează, materia din care se se hrănească un tip de moderaţie fermă şi de înţelepciune politică. Acolo unde aroganţa a domnit, este vremea pentru politica la scară umană a…
Iuliu Maniu sau despre politica la scară umană
Iuliu Maniu nu a fost un salvator mesianic, iar tenacitatea curajului său a fost dublată de politeţea intransigentă a unui gentleman ce refuză invectiva. În secolul rătăcirilor, Iuliu Maniu a ilustrat, până in clipa sacrificiului său, o idee despre politica la scară umană: demnitatea individului şi libertatea au fost valorile pe care nu le-a abandonat, niciodată. Şi poate că, astăzi, mai mult ca oricând, ne întoarcem la Iuliu Maniu spre a putea învăţa…
Cu TikTok-ul la târg
… pentru că, măcar cei ieșiți din adolescență vor fi auzit bancul cu bătrânul care-și scoate calul la târg, la vânzare. Biata gloabă de-abia mai putea mișca de bătrânețe. În jur, numai cai unul și unul: armăsari focoși râvniți de Feți-Frumoși, cai puternici, de tracțiune, iepe zvelte, numai bune de prăsilă. Toți se vindeau ca pâinea caldă, numai calul nostru nicidecum. Când nu mai rămăseseră mulți de ales, vine și primul cumpărător: „Auzi bade, calul asta mai poate trage măcar o teleguța din ceea, ușoară?” Badea: „Nooo, nu mai poate!”…
Democrația fără partide? Revenirea „mișcărilor populare” și riscul autoritarismului
Pe scară largă, partidele politice au eșuat și eșuează în a (mai) fi credibile în ochii populației. Fenomentul are neîndoielnic legătură cu populismul de pe rețelele sociale dar și cu evitarea politicii de către oamenii credibili, cu cariere profesionale reușite în spate (excepțiile confirmă regula), doi factori majori care au lăsat partidele în „ofsaid” în ultimii 10-15 ani. Partidele politice arată în prezent tot mai prost, tot mai jalnic, tot mai cartelizate, tot mai închise, tot mai rupte de societate, tot mai acaparate…