Criminalul de război Vladimir Putin și-a început vizita în Mongolia, pășind pe covorul roșu și salutat de o gardă de onoare. S-au confirmat astfel estimările conform cărora regimul de la Ulaanbaatar va sfida Curtea și întreaga comunitate internațională.
În ziua de 2 septembrie, în numele Comisiei Europene, purtătorul de cuvânt Nabila Massrali, avertiza Mongolia că, deși are dreptul să-și dezvolte legăturile internaționale în funcție de propriile interes, trebuie să pună în aplicare mandatul de arestare emis de CPI împotriva lui Putin, acesta fiind acuzat că a ordonat deportări ilegale și transferul a mii de copii ucraineni, răpiți din familiile lor, din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în Rusia.
Nabila Massrali a reamintit liderilor mongoli că țara lor este parte semnatară la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale din 2002 și că și-a asumat obligațiile legale cuprinse în documentul respectiv. Uniunea Europeană și-a exprimat oficial îngrijorările și poziția oficială cu privire la vizita lui Putin în Mongolia, prin intermediul Delegației UE în Mongolia.
Regimul de la Ulaanbaatar a sfidat Uniunea Europeană și întreaga lume democratică, și l-a primit pe Putin cu mare fast, totodată, insistând să transmită, indirect, idealul politic imperial (și deci, în rezonanță cu visul lui Putin de a reface fostul Imperiu Țaristo-Sovietic) al actualilor lideri mongoli, utilizând vectori viziuali specifici: o gardă călare cu soldați îmbrăcați în uniformele invadatorilor mongoli din Evul Mediu, tabloul cu imaginea vestitului Ginghis Han (întemeietorul Marelui Imperiu Mongol) la „umbra” căruia a avut loc prima discuție oficială dintre Putin și președintele mongol (fost colonel în rezervă) Ukhnaa Khurelsukh („Topor de bronz”, în limba mongolă).
Se poate lua în calcul că prin refuzul de a aplica mandatul de arestare emis de CPI, regimul de la Ulaanbaatar – foarte posibil la presiunea unor grupuri de interese din spatele celor două principale partide ale țării, Partidul Popular Mongol (partidul președintelui Ukhnaa Khurelsukh) și Partidul Democrat – execută ordinul primit de la „sora mai mare”, China comunistă.
De ce China comunistă? Răspunsul este simplu: Mongolia are o economie dependentă de relațiile comerciale cu China. Exporturile statului mongol sunt constituite, în general, din materie primă neprelucrată (situație la nivelul anului 2022): brichete de cărbune (6,48 miliarde dolari), minereu de cupru (2,73 miliarde dolari), aur (2,05 miliarde dolari), păr de animale (430 milioane dolari) și minereu de fier (389 milioane dolari). Principalul partener de export exterior al Mongoliei este China, care cumpără produse în valoare de 10,6 miliarde dolari (aproximativ jumătate din totalul exporturilor Mongoliei!). Ceilalți parteneri spre care Mongolia exportă produse sunt Elveția (1,98 miliarde USD), Singapore (346 milioane USD), Coreea de Sud (259 milioane USD) și Rusia (112 milioane USD).
Mongolia importă diferite produse – petrol rafinat (1,55 miliarde dolari), mașini (524 milioane dolari), camioane de livrare (333 milioane dolari), remorci și semiremorci, vehicule nepropulsate mecanic (229 milioane dolari) și bare de fier brut (211 milioane dolari) – în primul rând din China comunistă (3,06 miliarde USD) și din Rusia lui Putin (2,44 miliarde USD). Ceilalți parteneri comerciali care vând produse către Mongolia sunt Japonia (577 milioane USD), Coreea de Sud (437 milioane USD) și Statele Unite (241 milioane USD).
În ziua de 9 octombrie 2017, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o Decizie prin care se aprobă în numele Uniunii, „Acordul-cadru de parteneriat și cooperare între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Mongolia, pe de altă parte”.
Acest acord este încheiat între Uniunea Europeană (și statele sale membre), pe de o parte, și Mongolia (reprezentată de Guvernul Mongoliei), pe de altă parte, în temeiul unor principii și valori asumate în comun, între acestea regăsindu-se și referiri la Curtea Penală Internațională și la Drepturile Omului (flagrant încălcate de Vladimir Putin prin crimele de război comise în Ucraina!):
(…) „AVÂND ÎN VEDERE că instituirea și buna funcționare a Curții Penale Internaționale constituie un progres important pentru pace și pentru justiția internațională și că, la data de 16 iunie 2003, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o poziție comună privind CPI care a fost urmată de un plan de acțiune, adoptat la 4 februarie 2004”, părțile semnatare convin: (…) „Respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului, astfel cum sunt înscrise în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în alte instrumente internaționale relevante privind drepturile omului, precum și respectarea principiului statului de drept, stă la baza politicilor interne și internaționale ale ambelor părți și constituie un element esențial al prezentului acord.”
Acordul-cadru de parteneriat și colaborare dintre Uniunea Europeană și Mongolia cuprinde un articol exclusiv dedicat colaborării la nivelul Curții Penale Internaționale, cităm:
Articolul 5 Infracțiuni grave care reprezintă o preocupare la nivel internațional (Curtea Penală Internațională)
(1) Părțile reafirmă că cele mai grave infracțiuni care preocupă întreaga comunitate internațională nu trebuie să rămână nepedepsite și că trebuie asigurată în mod eficient aducerea acestora în justiție, prin adoptarea de măsuri la nivel național și internațional, după caz, inclusiv la nivelul Curții Penale Internaționale. Părțile consideră că instituirea Curții Penale Internaționale care funcționează eficient, constituie o evoluție semnificativă pentru pacea și justiția internațională.
(2) Părțile convin să coopereze și să adopte măsurile necesare, după caz, pentru a sprijini pe deplin universalitatea și integritatea Statutului de la Roma și a instrumentelor conexe și convin să întărească cooperarea cu Curtea Penală Internațională. Părțile se angajează să pună în aplicare Statutul de la Roma și să ia măsurile necesare în vederea ratificării instrumentelor conexe (ca de exemplu Acordul cu privire la privilegiile și imunitățile CPI).
(3) Părțile convin că un dialog între ele pe această temă ar fi benefic.”
Observăm foarte limpede că Mongolia, refuzând să pună în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională asupra lui Putin, a încălcat prevederile Acordului-cadru de parteneriat și colaborare cu Uniunea Europeană.
Din perspectivă economică, în 2023, conform datelor oferite de FMI, țările UE-27 au reprezentat (cumulate) al patrulea partener de comerț al Mongoliei, cu un procent de 4,6% din totalul comerțului exterior al Mongoliei. Comerțul total între UE și Mongolia s-a ridicat la 865 milioane EUR, exporturile UE către Mongolia reprezintând 742 milioane EUR, în creștere față de 627 milioane EUR în 2022, iar importurile UE din Mongolia fiind de 123 de milioane de euro, în scădere față de 137 de milioane de euro în 2022. Astfel, s-a înregistrat un excedent comercial în favoarea UE în valoare de 618 milioane EUR.
Stocurile de ISD (investiții străine directe) ale Uniunii Europene în Mongolia au scăzut de la 7,8 miliarde euro, în 2021, la 5,4 miliarde EUR în 2022, în timp ce stocurile de ISD ale Mongoliei în UE a rămas la 0,1 miliarde EUR, în 2022. Conform datelor din 2022 comunicate de Oficiul Național de Statistică din Mongolia, Uniunea Europeană a fost totuși de departe cel mai mare investitor străin din Mongolia, urmată de Singapore, China, Regatul Unit, Canada, SUA și Japonia.
În consecință, se poate considera că Uniunea Europeană deține suficientă influență economică asupra economiei naționale a Mongoliei și poate adopta, cât mai rapid cu putință, sancțiuni de natură economică (embargou asupra importurilor-exporturilor în relațiile comerciale cu Mongolia, stoparea/retragerea investițiilor UE în Mongolia, blocarea activelor deținute de Mongolia, de firme mongole și/sau cetățeni mongoli în Uniunea Europeană etc.).
Încălcarea de către Mongolia, a prevederilor Acordului-cadru de parteneriat și colaborare semnat cu Uniunea Europeană, trebuie urgent sancționată! Acest demers reprezintă atât o necesară reacție a Uniunii Europene în apărarea Dreptului Internațional și al funcționării eficiente a Curții Penale Internaționale, cât și reafirmarea determinării pe care o are Uniunea Europeană în apărarea Drepturilor Omului și valorilor societății democratice euro-atlantice.
